Asociația Pro Infrastructură: 2025, un an slab pentru calea ferată, inclusiv în Cluj. Blocaje majore și beneficii minime pentru pasageri
Anul 2025 se conturează drept unul dezamăgitor pentru transportul feroviar de călători din România, în ciuda promisiunilor repetate ale autorităților privind accelerarea modernizării infrastructurii. Asociația Pro Infrastructură (API) atrage atenția, într-o analiză recentă, că rezultatele concrete sunt modeste, iar beneficiile resimțite de pasageri se rezumă, în cele mai multe cazuri, la economii de timp de doar câteva minute.
Asociația Pro Infrastructură: 2025, un an slab pentru calea ferată. Blocaje majore și beneficii minime pentru pasageri
Un exemplu relevant este magistrala Arad–Deva, unde lucrările de modernizare au început încă din 2017. În cursul anului 2025 au fost deschise trei variante noi de traseu, la Bata/Bătuța, Vărădia și Vețel, care includ tuneluri și poduri noi. Cu toate acestea, impactul asupra duratei călătoriei este limitat. Trenurile InterCity parcurg traseul în aproximativ două ore, un timp comparabil cu cel din anul 1995, ceea ce ridică semne de întrebare privind eficiența investițiilor. Mai mult, finalizarea completă a lucrărilor este estimată abia în jurul anului 2030.
Probleme similare sunt semnalate și pe alte magistrale importante. Pe relația Brașov–Sighișoara, modernizarea începută în 2020 a adus în 2025 doar câteva tronsoane scurte de linie nouă. În mod paradoxal, noul mers al trenurilor indică timpi de parcurs mai mari față de anii anteriori. Nici pe Timișoara–Lugoj situația nu este mai bună: aproximativ 13 kilometri de linie modernizată au fost dați în exploatare, însă fără niciun câștig real de timp pentru călători, conform Actual de Cluj.
Una dintre cele mai grave situații este întâlnită pe linia Cluj–Oradea, unde sectorul Poieni–Vadu Crișului este blocat de peste un an. Conform Pro Infrastructură, lucrările sunt suspendate din motive birocratice, legate de avizele privind riscul de inundații. Această blocare afectează serios circulația trenurilor și pune în pericol finanțarea europeană prin PNRR, existând riscul pierderii fondurilor alocate.
Per ansamblu, API descrie bilanțul anului 2025 drept unul „trist”: aproximativ 60 de kilometri de linie nouă dați în trafic și economii de timp nesemnificative. Programul „Quick Wins” din PNRR a permis intervenții mai rapide, însă fără modernizări complete și fără revenirea la timpii de parcurs specifici perioadelor de vârf ale transportului feroviar românesc.
Anul 2026 ar putea aduce îmbunătățiri pe unele tronsoane de cale ferată finalizate integral
La capitolul material rulant, situația este ceva mai pozitivă. În 2025 au fost livrate până la 36 de locomotive modernizate, circa 60 de vagoane noi și 10 rame electrice Alstom Coradia Stream, dintre care șase sunt deja în circulație. Acestea aduc un plus de confort și fiabilitate, însă reprezintă doar o mică parte din necesarul real al CFR Călători.
Asociația Pro Infrastructură estimează că anul 2026 ar putea aduce îmbunătățiri pe unele tronsoane finalizate integral, dar avertizează că lipsa de interes politic și capacitatea administrativă scăzută rămân principalele piedici în dezvoltarea infrastructurii feroviare din România.
1 Comentariu