Consumul pe datorie a ajuns la capăt de linie! România riscă să rămână blocată în capcana venitului mijlociu, avertizează un expert PwC

Economia României, în pană de motor: consumul nu mai ține pasul, iar Clujul simte deja efectele

România a trăit ani buni pe bandă rulantă alimentată de consum și împrumuturi, dar motorul începe să geamă. Potrivit unei analize semnate de Daniel Anghel, country managing partner PwC România, publicată luni, economia națională a încetinit dramatic, iar în primul trimestru din 2026 PIB-ul a scăzut cu 1,7% față de anul anterior. Pentru un județ precum Clujul, cu o industrie auto și un ecosistem IT puternic legate direct de sănătatea economiei naționale, semnalele nu sunt deloc de ignorat.

Cifrele din analiza PwC arată o frânare clară: PIB-ul a urcat cu doar 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, după un deceniu întreg de creștere susținută. Anghel explică fenomenul printr-un model economic bazat prea mult pe consum, hrănit de deficite bugetare și de o datorie publică în creștere rapidă. Acest model a adus, ce-i drept, convergență salarială și creșterea nivelului de trai, dar acum și-a atins limitele.

În același timp, spune consultantul, forța de muncă din România nu mai este printre cele mai ieftine din regiune, costurile cu energia rămân ridicate, iar în multe sectoare salariile au crescut mai repede decât productivitatea. Pentru economia clujeană, unde firmele de tehnologie și cele din industrie concurează direct pe piața europeană a talentelor, această erodare a avantajului de cost e resimțită deja la angajări și la negocierile salariale.

Industria auto, în cădere liberă

Cel mai dur avertisment din analiză vine din zona auto, sector care înseamnă 230.000 de angajați la nivel național, aproximativ 14% din PIB și o treime din exporturile țării. Producția a scăzut cu aproape 13% în prima jumătate a anului, iar Dacia Mioveni a bifat cel mai slab semestru din ultimii cinci ani, pe fondul celui mai ridicat preț industrial la energie din Europa. Conducerea Renault a transmis, potrivit analizei citate, că avantajul istoric de cost al României nu mai este garantat, ci o poziție care trebuie apărată activ. Efectele se propagă și spre furnizorii și subcontractorii auto din zona Clujului, dependenți de comenzile marilor producători.

Investițiile străine cresc, dar România rămâne doar „destinație de capital”

Nu totul este negativ. Fluxurile nete de investiții străine directe au ajuns la 8,1 miliarde de euro în 2025, iar în perioada 2021-2025 s-au cumulat 40 de miliarde de euro, dublu față de intervalul anterior. Piața tranzacțiilor a atins 5,3 miliarde de euro în 2025 și deja 2,9 miliarde în primul trimestru din 2026. România ocupă locul 9 în Europa în topul destinațiilor de investiții preferate, potrivit PwC CEO Survey.

Problema, subliniază Anghel, este că țara rămâne mai degrabă un loc unde vin banii altora, nu unul care exportă capital și companii. În 2024 activau doar circa 700 de multinaționale românești, mult sub nivelul altor economii din regiune, iar exemplul dat ca reper este Polonia, care a reușit să crească inclusiv prin firme locale internaționalizate.

Educația și competențele, punctul slab

Analiza mai arată că industria a scăzut de la 23,8% la 16,8% din PIB în ultimul deceniu, iar exporturile au coborât de la 41% la 35,4% din PIB. Un motiv structural, spune Anghel, este nivelul scăzut al studiilor superioare și al calificărilor avansate raportat la media Uniunii Europene, exact zona în care orașe universitare precum Cluj-Napoca ar putea juca un rol de pivot pentru întreaga economie, prin capitalul uman tehnic și ecosistemul IT deja existent.

Concluzia analizei PwC este directă: prosperitatea nu mai poate fi susținută la nesfârșit prin consum pe datorie. România are, potrivit lui Anghel, resursele necesare pentru un nou salt economic, capital european, antreprenori, investitori și talent — dar doar dacă răspunde la întrebarea esențială: creștere prin consum sau prin investiții?