CNAIR neagă pierderile din PNRR și susține că procedurile au fost transparente. Proiectele din Cluj și alte regiuni merg mai departe

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a reacționat printr-o postare publicată pe pagina oficială de Facebook, după ce în spațiul public au apărut acuzații conform cărora România ar pierde bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza unor presupuse erori privind publicarea eratelor sau a suspendărilor de licitații în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE).

„În ultimele două zile o serie de persoane încearcă să acrediteze ideea că infrastructura rutieră pierde bani din PNRR și din cauza unor erori, voite sau nu, în licitarea contractelor de către CNAIR, ca urmare a 'nepublicării anumitor erate, respectiv cele privind suspendarea unor licitații, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene - JOUE'. Aceste alegații sunt total neadevărate! Acest lucru poate fi probat cu documente (...)”, a transmis CNAIR.

Instituția susține că platformele SEAP/SICAP și JOUE/TED sunt sincronizate, iar faptul că la fiecare contract de drumuri au existat numeroase oferte, inclusiv din partea unor antreprenori străini, dovedește că accesul la informații a fost complet.

„Platformele electronice privind achizițiile publice SEAP și JOUE sunt sincronizate, iar multitudinea de oferte pentru fiecare contract de drumuri din partea unor antreprenori străini arată clar că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire”, afirmă CNAIR.

CNAIR precizează că în urma identificării, în 18 septembrie 2023, a unor necorelări între SEAP și JOUE privind modificarea statusurilor licitațiilor, s-a solicitat consiliere tehnică Autorității pentru Digitalizarea României (ADR).

„În 18 septembrie 2023 a fost prezentată situația de fapt Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) și s-a solicitat consiliere pentru identificarea unei modalități efective de corelare a informațiilor dintre cele două platforme.”

Trei zile mai târziu, pe 21 septembrie, ADR a transmis CNAIR o adresă în care explică faptul că platforma europeană nu conține câmpuri pentru publicarea suspendărilor.

„La nivelul anunțului din JOUE/TED nu se publică stările intermediare, adică suspendările, deoarece formularul standard european nu conține câmpuri sau secțiuni dedicate acestor informații. Starea de suspendare poate fi vizualizată pe partea publică a SEAP/SICAP pentru procedura respectivă; toate anunțurile publicate în JOUE/TED conțin un link care redirecționează automat ofertanții spre partea publică a SEAP/SICAP unde sunt prezentate inclusiv informațiile privind eventuala suspendare a procedurilor”, notează CNAIR.

Pe 28 septembrie 2023, ADR a notificat oficial CNAIR că nu a existat nicio situație în care ofertanții să fi fost dezavantajați, informație care a fost ulterior distribuită tuturor autorităților contractante prin SEAP/SICAP.

„Notificarea spune clar că, în conformitate cu prevederile legale, pentru a participa la o procedură, ofertanții trebuie să parcurgă procesul de înregistrare în SEAP/SICAP, înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Chiar JOUE precizează pe platforma sa, modalitatea în care doritorii pot participa la o procedură de licitație. Practic, multitudinea de oferte pentru fiecare contract din partea unor antreprenori străini arată clar posibilitatea că toți cei care au dorit au putut avea acces la informații despre condițiile procedurilor de atribuire. Ulterior, ca urmare a solicitării CNAIR din 18 septembrie 2023, ADR a adus la cunoștința tuturor autorităților contractante din România informațiile mai sus prezentate prin publicarea unei notificări pe platforma electronică SEAP/SICAP, în data de 28 septembrie 2023.”

În urma acestor eforturi, pe 4 decembrie 2023, a fost realizată sincronizarea completă între cele două platforme – SEAP și JOUE – pentru o mai bună transparență a procedurilor.

Proiectele din Cluj rămân în PNRR, 100% finanțate din fonduri europene

Ministerul Transporturilor a precizat marți că România nu pierde niciun euro din PNRR pentru infrastructura de transport. Printre proiectele rămase în planul de finanțare se află și cele din județul Cluj, un exemplu fiind cele patru loturi ale tronsonului feroviar Cluj – Episcopia Bihor, care sunt finanțate integral din fonduri europene.

„Proiectele care rămân finanțate 100% din PNRR sunt Autostrada Moldovei (A7), tronsoanele Focșani - Pașcani, și Autostrada Lugoj - Deva (A1), secțiunile D și E (tunelurile de la Margina - Holdea). Pe infrastructură feroviară rămân finanțate din PNRR toate cele 4 loturi ale tronsonului CF Cluj - Episcopia Bihor și un lot din tronsonul CF Arad - Timișoara - Caransebeș (Lugoj - Timișoara).”

Proiectele excluse parțial din PNRR vor fi continuate din alte surse europene

Ministerul a subliniat că pentru proiectele excluse parțial sau total din PNRR, nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită, ceea ce înseamnă că cele 2,3 miliarde de euro investite până acum nu sunt în pericol.

„În privința proiectelor care au fost excluse parțial sau total din PNRR, MTI subliniază că nu va fi returnată nicio sumă deja cheltuită astfel că România nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiți până în prezent în proiectele deja finalizate sau aflate în stadiu avansat de execuție.”

Proiectele vor fi continuate prin Programul Transport 2021–2027 sau alte surse europene. Printre acestea:

• Autostrada Buzău – Focșani (A7) – deschisă circulației

• Lotul 1 al Autostrăzii Ploiești – Buzău (A7) – dat în folosință

• Secțiunile Leghin – Moșca și Târgu Mureș – Miercurea Nirajului (A8)

• Secțiunea Nădășelu – Poarta Sălajului (A3 – Autostrada Transilvania)

• Loturile 1, 3 și 4 din tronsonul feroviar Arad – Timișoara – Caransebeș

Ministrul Transporturilor: Problemele au fost tehnice, nu administrative

Ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, a declarat că modificările din PNRR nu au fost cauzate de greșeli administrative, ci de chestiuni tehnice legate de modul în care sunt vizualizate anumite erate în platformele JOUE și SEAP.

„Modificările privind finanțarea prin PNRR nu sunt cauzate de erori administrative sau de slaba gestionare a proiectelor, ci de anumite necorelări tehnice între sistemul european de achiziții (JOUE) și cel național (SICAP), în special privind vizibilitatea publicării unor erate.”