Cluj-Napoca, primul oraș din lume complet accesibilizat pentru persoanele cu deficiențe de vedere

Cluj-Napoca se pregătește să devină un reper global în ceea ce privește incluziunea persoanelor cu dizabilități, fiind pe cale să devină primul oraș din lume complet accesibilizat pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Informația a fost confirmată de Marian Coman, președintele Framinor Group, în cadrul emisiunii Smart City România.

„Am prins niște proiecte fantastic de bune cu care ne mândrim. Un proiect este cel de accesibilizare integrală a orașului Cluj-Napoca. Deci, practic, Cluj-Napoca, începând de la sfârșitul anului, pentru că acum implementăm, va fi primul oraș din lume accesibilizat pentru persoane cu deficiențe de vedere. Total”, a declarat Marian Coman.

Acest proiect face parte dintr-un efort mai amplu la nivel național de îmbunătățire a vieții persoanelor cu dizabilități. Coman a subliniat că România a făcut pași uriași în acest sens, iar viața acestor persoane este „o viață nu foarte rea, dar care trebuie îmbunătățită”. El atrage atenția asupra rolului esențial al tehnologiei, în special pentru nevăzători, care folosesc deja telefoane, computere și aplicații asistive pentru a-și desfășura activitatea profesională.

„Dacă mă raportez strict la persoane cu deficiențe de vedere, la nevăzători, majoritatea folosesc telefon, computer, aplicații care îi ajută să-și desfășoare activitatea profesională. Au tehnologii asistive cu voce sintetică care-i ajută să se orienteze în ceea ce vor să facă. Deci, lucrurile sunt într-o dinamică. Ar trebui să se uite ce-a fost acum 25 de ani, să-și dea seama ce înseamnă tehnologia în viața lor”, a adăugat el.

Pe lângă Cluj-Napoca, Framinor Group este implicat și în proiecte similare în alte orașe, cum este cazul Sectorului 4 din București, unde se dezvoltă o rețea complexă de rute de deplasare pentru nevăzători, bazate pe senzori și aplicații mobile.

Totuși, Coman avertizează că persoanele cu handicap locomotor se confruntă cu probleme mai complexe, ce necesită investiții serioase în infrastructură. El subliniază nevoia unor proiecte integrate, precum și importanța comunicării între autorități, specialiști și comunitate: „Aș vrea să umblăm împreună tot la îmbunătățirea comunicării dintre părți. Pentru că acolo eu am identificat că e cea mai mare problemă.”

În ceea ce privește sursele de finanțare, Coman a menționat două pârghii principale: fondurile europene și fondul de handicap, plătit de marile unități la bugetul de stat. „Cu ajutorul fondului de handicap. Deci, practic, Ministerul de Finanțe plătește. Nici măcar autoritatea locală nu trebuie să aloce fondul”, a explicat el.

Modificările legislative recente obligă toate instituțiile publice să respecte standarde clare de accesibilitate, inclusiv rampe conforme, ghidaj audio pentru persoane cu deficiențe de auz, semafoare adaptate și transport public accesibil. În plus, Coman a subliniat că niciun proiect de digitalizare nu mai este eligibil dacă nu respectă aceste norme.

„Cred că unul dintre obiectivele majore ale celor care suntem implicați în zona de mobilitate urbană o reprezintă faptul că trebuie să mutăm din cei 950.000 de persoane cu dizabilități care stau acasă, în zona de activitate profesională”, a conchis el.