Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? Un expert spune că România nu are un comandament unic și că am putea avea o „bâlbă colectivă"

Cine apără platformele de gaze din Marea Neagră? Un expert trage alarma: „România ar avea o bâlbă colectivă" în caz de atac

Nimeni nu are misiunea principală de a apăra infrastructura energetică offshore a României. Asta susține Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), care avertizează că, în caz de atac sau sabotaj, răspunsul statului ar fi haotic și necoordinat, potrivit agerpres.

Chisăliță spune că, cel puțin teoretic, securitatea platformelor offshore e asigurată indirect de mai multe instituții: OMV Petrom (ca operator), o firmă privată de pază, Forțele Navale, Forțele Aeriene, SRI, SIE, Poliția de Frontieră și Autoritatea Navală Română. Problema e că niciuna dintre ele nu are ca misiune principală și exclusivă protecția infrastructurilor energetice.

„Nu există nicio instituție care să aibă misiunea principală de apărare a infrastructurilor energetice offshore și/sau onshore și coordonarea securității energetice a României", scrie specialistul în analiza transmisă sâmbătă AGERPRES.

Neptun Deep, proiect uriaș într-o zonă fără suveranitate deplină

Miza devine și mai mare odată cu proiectul Neptun Deep — viitoarea exploatare de gaze care va reprezenta una dintre cele mai importante infrastructuri energetice din România și din UE, amplasată la circa 170 km de țărm.

Chisăliță subliniază că Neptun Deep nu se află în apele teritoriale ale României, ci în Zona Economică Exclusivă. Diferența contează enorm: în apele teritoriale, România are suveranitate deplină, similară cu cea de pe uscat. În ZEE, România are doar drepturi suverane asupra resurselor economice — nu suveranitate teritorială. Asta face ca protecția militară și juridică a platformei să fie mult mai complicată decât apărarea unui obiectiv de pe teritoriul național.

„Am avea o bâlbă colectivă"

Scenariul pe care îl descrie Chisăliță e îngrijorător: un atac cu drone maritime, un sabotaj pe conductele submarine, o operațiune hibridă sau un blackout ar implica simultan Forțele Navale, Forțele Aeriene, serviciile secrete, Ministerul Energiei și operatorii economici.

„În realitate, probabil am avea o bâlbă colectivă. Nu există un comandament unic dedicat securității energetice care să coordoneze permanent aceste capabilități", spune expertul.

România va trebui să treacă de la supravegherea generală a spațiului maritim la un concept de protecție permanentă a infrastructurilor energetice, similar modelelor aplicate de Norvegia sau Regatul Unit pentru platformele din Marea Nordului.

Chisăliță reamintește că AEI a propus Guvernului, încă din 2016, înființarea unui Dispecerat Național de Securitate Energetică — o instituție independentă, în coordonarea Guvernului, care să gestioneze exact aceste riscuri. Deocamdată, propunerea nu a fost implementată.