Are România resurse pentru a acoperi deficitul lăsat de oprirea Unității 2 de la Cernavodă? Care a fost răspunsul Ministerului Energiei: Ce soluții există

Ministerul Energiei: sistemul energetic are resurse să acopere deficitul lăsat de oprirea Unității 2 de la Cernavodă

Sistemul Electroenergetic Național are la dispoziție mai multe surse pentru a acoperi deficitul de producție rezultat din oprirea Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, printre care producția eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 și hidrocentralele, a anunțat miercuri seara Ministerul Energiei, potrivit agerpres.

Unitatea 2 de la Cernavodă va fi oprită controlat începând de joi, pe fondul condițiilor hidrologice actuale. Ministerul Energiei estimează că alimentarea cu energie electrică la nivel național va fi acoperită integral din surse alternative și din importuri, iar resursele disponibile vor fi folosite în funcție de evoluția reală a sistemului și de condițiile hidrologice din perioada următoare.

Pentru următoarele șapte zile, prognoza indică și un aport al producției eoliene, cu o medie estimată la 525 MW, un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW. În funcție de condițiile meteo, parcurile eoliene pot contribui substanțial la acoperirea necesarului de energie electrică.

Rovinari 4 în rezervă și minimum 300 MW din hidro

La producția eoliană se adaugă Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o putere instalată de 330 MW, aflat în rezervă, precum și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă rămase.

Potrivit Ministerului Energiei, aceste resurse, împreună cu producția eoliană și celelalte opțiuni din sistem, îi oferă Dispecerului Energetic Național posibilitatea de a compensa deficitul generat de oprirea Unității 2, fără a anticipa în acest moment activarea tuturor capacităților de rezervă.

Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului.

Aproape 4.000 MW capacitate de import și coordonare între operatorii europeni

Sistemul Electroenergetic Național are și o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care permite importuri de energie electrică. Toți operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru asigurarea securității în alimentarea cu energie a sistemelor afectate de condițiile meteorologice, a precizat ministerul.

Dispecerul Energetic Național evaluează permanent situația și decide utilizarea resurselor disponibile în funcție de necesitățile sistemului. Ministerul Energiei menține apelul la un consum responsabil, în special între orele 19:00 și 23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în orele de vârf.

Datele Transelectrica arată că, miercuri seara, la ora 19:15, România avea un consum de 6.662 MW și o producție de 5.908 MW.

Unitatea 1 a CNE Cernavodă fusese oprită controlat și deconectată de la sistemul energetic pe 28 iulie, tot din cauza debitului scăzut al Dunării. Centrala operează Unitățile 1 și 2, fiecare cu o capacitate de 700 MWe, care folosesc uraniu natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire. Cu ambele unități în funcțiune, Nuclearelectrica acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.