Alertă petrolieră pentru România: Expertul Chisăliță spune de ce motorina se poate scumpi și mai mult, chiar dacă petrolul brut se ieftinește pe glob!

Prețul motorinei la Cluj, sub amenințarea unei crize petroliere pe care România nu o gestionează

România riscă să intre nepregătită într-o criză a aprovizionării cu petrol, avertizează președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată duminică. Concluzia lui e simplă și îngrijorătoare pentru orice șofer sau fermier din Cluj: dacă rutele prin Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân sub presiune, motorina de la pompă poate continua să se scumpească, indiferent ce se întâmplă cu prețul petrolului brut pe piețele internaționale, potrivit agerpres.

Chisăliță susține că statul român are nevoie de un „Dispecerat Național de Securitate Energetică", nu de ședințe de urgență convocate după fiecare atac. Un asemenea organism ar trebui să urmărească zilnic fluxurile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC), producția rafinăriilor românești, stocurile de carburanți, prețurile petrolului și riscul militar din Marea Neagră.

Potrivit analizei, producția internă acoperă puțin peste un sfert din petrolul procesat în rafinăriile românești. Restul, aproximativ trei sferturi, vine din import, în principal din Kazahstan și Azerbaidjan. Numai din Kazahstan, România a importat anul trecut țiței de aproximativ 2,77 miliarde de dolari, jumătate din tot petrolul brut adus în țară.

Problema, spune președintele AEI, este că acest petrol kazah nu ajunge direct în România. El trece prin conducta CPC și e încărcat în tancuri petroliere la terminalul rusesc Novorossiisk, ceea ce înseamnă că aprovizionarea depinde de infrastructură aflată în Rusia și de siguranța navigației într-o mare devenită teatru de conflict.

Atacurile din Marea Neagră, cu efect direct asupra rezervelor

În urma atacurilor recente asupra zonei terminalului CPC, Kazahstanul a fost nevoit să reducă producția, pentru că nu mai putea evacua normal petrolul. Producția câmpului Tengiz ar fi scăzut de la aproximativ 925.000 la 406.000 de barili pe zi, arată documentul citat de AEI.

Riscul nu mai este departe de granițele țării. Chisăliță amintește că la 24 iulie 2026 o dronă Shahed a fost doborâtă de un avion F-16 deasupra teritoriului românesc, la 200 de kilometri de graniță. Chiar și fără un atac direct asupra portului Constanța, simpla creștere a riscului perceput poate face ca armatorii să evite anumite curse, asigurătorii să ceară prime mai mari, iar costurile să ajungă tot în prețul de la pompă.

Motorina, punctul cel mai vulnerabil

Analiza AEI atrage atenția că motorina, nu benzina, este principalul risc pentru economia românească, pentru că alimentează transportul, agricultura, construcțiile și distribuția de alimente. Un semnal considerat „de alarmă masiv" de Chisăliță: între aprilie și mai 2026, România a fost singurul stat din UE în care prețul motorinei a crescut, cu circa 1,6%, exact în perioada în care Guvernul aplica măsuri de plafonare, iar în restul Uniunii prețul scădea.

Pentru șoferii și fermierii din Cluj, această discrepanță are o miză concretă: costurile de transport și de lucrări agricole pot rămâne ridicate chiar și atunci când petrolul brut se ieftinește pe plan internațional, pentru că piața internă nu transmite scăderile la fel de repede cum transmite creșterile.

Președintele AEI avertizează că soluțiile administrative, precum plafonarea adaosurilor comerciale, nu rezolvă o eventuală lipsă fizică de carburant. Dimpotrivă, riscă să împingă cargourile spre alte piețe regionale, dispuse să plătească mai mult, precum Bulgaria, Ungaria sau Turcia.

Ce urmează

AEI conturează trei scenarii posibile: dacă fluxurile prin CPC se reiau rapid, România se confruntă doar cu o criză de preț, fără penurie. Dacă perturbarea durează două până la patru săptămâni, pot apărea scumpiri succesive, întârzieri ale livrărilor și presiuni asupra rafinăriilor. Iar în scenariul cel mai sever, cu atacuri simultane asupra CPC, navigației din Marea Neagră și fluxurilor din Orientul Mijlociu, nu este exclusă apariția unor dificultăți temporare de aprovizionare la nivel local.

Chisăliță insistă că statul trebuie să spună clar câte zile de consum acoperă rezervele obligatorii, unde sunt depozitate și în ce ritm pot fi eliberate în caz de criză. Până atunci, avertizează președintele AEI, afirmația „avem stocuri suficiente" rămâne o formulă politică, nu o garanție reală pentru șoferii care umplu rezervorul.