FOTO. Cum arăta Ștefan cel Mare, de fapt. Românii au trăit în minciună sute de ani, realitatea e cel puțin dezamăgitoare. Mitul a fost spulberat
O lucrare a artistului arădean Marius Burlan, profesor de arte plastice, a reaprins una dintre cele mai fascinante și controversate dezbateri din spațiul cultural românesc: cum arăta, de fapt, Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei devenit simbol al identității naționale. Tabloul realizat de Burlan, inspirat din frescele de la Mănăstirea Voroneț, oferă o imagine cu totul neașteptată a marelui voievod? Una care contrazice reprezentările idealizate din manuale, icoane și operele oficiale ale epocii comuniste.
FOTO. Cum arăta Ștefan cel Mare, de fapt. Românii au trăit în minciună sute de ani, realitatea e cel puțin dezamăgitoare. Mitul a fost spulberat
Artistul susține că a pornit de la imaginile autentice din pictura murală a Voronețului, acolo unde sunt reprezentate chipurile lui Ștefan cel Mare și ale familiei sale. Prin tehnici digitale și picturale moderne, Marius Burlan a completat detaliile lipsă, reconstruind un portret cât mai apropiat de realitate.
Rezultatul este o figură mai aspră, cu trăsături puternice, dar deloc „eroice” în sensul clasic: un bărbat scund, cu pielea măslinie, obraji rotunzi și o privire intensă, diferit de imaginea romantică și idealizată pe care generații de elevi o cunosc din manualele de istorie.
Lucrarea a devenit rapid virală pe rețelele sociale, unde a stârnit reacții amestecate, de la admirație la indignare. Mulți internauți au apreciat demersul artistic și curajul de a demitiza o figură aproape sacralizată, alții au considerat că portretul nu reflectă fidel chipul domnitorului.
„Câţi se ofensează la ideea că e foarte posibil ca Ștefan cel Mare să fi arătat mai degrabă așa decât imaginile din cartea aia pentru șoimii patriei”, a comentat un internaut, ironizând modul în care comuniștii inventau istoria.
Pe de altă parte, criticii lucrării au acuzat artistul că a lăsat „estetica modernă” să distorsioneze chipul domnitorului. „Nu mi se pare că aduce deloc cu originalul. Mai curând are cap de căldărar, sau mai modern, de bombardier de provincie”, a scris un alt utilizator, exprimând scepticismul multora privind autenticitatea reconstituirii.
Dezbaterea s-a extins și asupra elementelor de recuzită folosite de pictor: armura, sabia și buzduganul. Unii observatori au remarcat că sabia din tablou seamănă cu cea aflată astăzi la Istanbul, însă stema de pe teacă nu corespunde originalului, iar lipsa coroanei sau a căciulii princiare ridică semne de întrebare privind fidelitatea istorică.
10 Comentarii