Casa unei familii evreiești, salvata de la uitare, va fi expusă în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” pentru vizitatori și cercetători
O casă evreiască de la începutul secolului XX, care a aparținut familiei Weinstein din localitatea Cămârzana, județul Satu Mare, a fost demontată și transferată în siguranță în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Acesta e un proiect cultural uriaș, realizat de artistul Belu Făinaru și sprijinit de Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Consiliul Județean Cluj.
Construcția, care a supraviețuit deportării familiei evreiești în lagărele naziste din 1944, a fost transportată la Cluj la sfârșitul săptămânii trecute, în patru camioane încărcate cu piese masive din lemn - bârne, scânduri și elemente originale ce vor fi utilizate pentru remontare. Casa urmează să fie reconstruită, cel mai probabil, în cursul acestui an.
„Parcul nostru etnografic trebuie să rămână un spațiu al memoriei colective”
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a subliniat importanța proiectului: „Parcul nostru etnografic este și trebuie să rămână un spațiu depozitar al memoriei noastre colective. Este un moment care aduce o completare necesară și binevenită, ce vine să le ofere o nouă pagină din istoria noastră comună vizitatorilor care ne trec pragul. Le mulțumesc celor care s-au implicat pentru ca acest proiect să prindă viață și îi așteptăm pe clujeni în Parcul Etnografic, pentru a cunoaște mai bine lumea bunicilor noștri!”
Casa a aparținut familiei Weinstein - Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii - membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. După deportare, casa a fost utilizată de o familie românească, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a fi valorificată.
Salvarea patrimoniului și rolul comunității
Construcția a fost identificată și salvată de inițiativa artistului Belu Făinaru și a lui Flavius Lucăcel, cu sprijinul lui Adrian Crivii și al mai multor companii și colaboratori. Transportul și depozitarea casei au fost realizate cu profesionalism, fiecare element fiind încărcat și manipulat cu grijă pentru a fi conservat în condiții perfecte.
Tudor Sălăgean, manager al Muzeului Etnografic al Transilvaniei, explică: „Din punct de vedere muzeologic, transferul într-un muzeu în aer liber a fost soluția optimă. În acest cadru, casa va beneficia de asistență specializată în conservarea construcțiilor din lemn și va deveni accesibilă unui public larg. Prin amplasarea ei în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, construcția va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această parte a țării, un obiectiv al memoriei și al dialogului cultural. Demontarea și transferul efectiv al casei au reprezentat o operațiune logistică complexă. Casa a fost demontată și transportată la Cluj cu patru camioane, fiecare încărcat cu elemente de mari dimensiuni.”
„Această casă este un semn al vieții - al vieții de familie și al integrării într-o comunitate locală. După aproape 80 de ani, ea revine pentru a spune o poveste care nu trebuie uitată.”, a spus Pentru Belu-Simion Făinaru
Inițiativa se bucură de sprijinul Academiei Române, al Comunității Evreilor din Cluj, al Rețelei Naționale a Muzeelor din România și al unor istorici și artiști din întreaga lume. Odată reconstruită, casa va deveni un monument reprezentativ pentru istoria evreilor din această parte a țării și un obiectiv cultural important pentru Cluj-Napoca.
1 Comentariu