„Fabrica de bomboane” a Clujului - o amintire dulce din vremuri demult apuse


Clujenii își amintesc și astăzi cu nostalgie de fosta „Fabrică de bomboane” a orașului. Fabrica de dulciuri și panificație ,,Feleacul” fostă Spicul, a fost situată pe str. Herny Barbusse Nr. 43-47.  În prezent pe locul ei se afla o clădire de birouri Arobs.

Cunoscută ca și ,,Fabrica de bomboane”, a fost înfiinţată în anul 1918, sub denumirea Fabrica ,,Linda”, schimbată în ,,Berko” în anul 1946, apoi ,,Întreprinderea de Stat de Produse Zaharoase Feleacul” (după naționalizarea din anul 1948). 

În anul 1977 ,,Feleacul” a preluat și Fabrica „Spicul”, apoi începând din anul 2010 și-a mutat mărcile și liniile de producție în Sibiu.

La început producea ciocolată și bomboane, apoi o gamă diversificată de dulciuri: caramele, drajeuri, fondante, pufarine, glucoză, halva din floarea soarelui, rahat, geleuri, turtă dulce, bezele, gumă de mestecat, napolitane, biscuiți și bomboane de pom. 

Povestea vechii fabrici a fost publicată în grupul de Facebook Amintiri din Vechiul Cluj. Această postare le-a oferit clujenilor posibilitatea să-și amintească cu nostalgie de frumoasa perioadă când au avut ocazia să viziteze acel loc. 

Am vizitat cu clasa și d-na dirigintă “ Feleacul “ în anii “ 80 … și acum simt mirosul acela dulce care era peste tot în fabrica… Copii fiind am fost uimiți văzând cum se pregătesc dulciurile, cum le împachetează… a fost frumos, amintiri prețioase”, a scris o femeie. 

Am vizitat-o împreună cu elevii mei, a fost cea mai apreciată activitate extrașcolară!”, a precizat o fostă profesoară.

Acolo umblam la grădiniță...ce miresme de miere şi dulciuri veneau de la fabrică... Am fost şi în vizită când eram copii”, a mai scris o femeie. 

Omul de afaceri Octavian Buzoianu a explicat în anul 2016, pentru Știri de Cluj, ce s-a întâmplat cu brandul Feleacul, preluat la începutul anilor 2000.

Eu am cumpărat acțiunile Feleacu pe o lichidare de la bancă. Am cumpărat practic un faliment. Dacă discutăm despre ceea ce însemna Feleacul anilor 1990, e una, dar dacă discutăm despre momentul în care am achiziționat eu acțiunile, este deja un alt subiect. Era un faliment! Nu mai producea și ne-am chinuit împreună cu fratele meu și ceilalți acționari, după ce am preluat fabrica unde mai erau 100 de oameni, și am încercat să relansăm producția. Era imposibil pentru că pierderea pieței nu mai era deloc posibil de recuperat și făcea ineficientă activitatea”, a afirmat Octavian Buzoianu, la emisiunea Știri de Cluj LIVE. 

Comentarii Facebook