VIDEO|FOTO Satul de pe Someș unde cânepa prinde viață din nou: Sătenii recreează tradiția străveche a îmbrăcămintei și obiectelor din pânză
Sălaj: Tradiția cultivării și prelucrării cânepii, păstrată vie într-un sat de pe Someș
În localitatea Someș-Guruslău, de pe malurile Someșului, un grup de pasionați de tradiții populare continuă să ducă mai departe obiceiul cultivării și prelucrării cânepii, refăcând anual toate etapele procesului – de la semănat până la realizarea pânzei folosite în îmbrăcăminte sau obiecte casnice, precum ștergare și cuverturi.
„Sufletul” proiectului este Mărioara Jurcău, cunoscută drept „mătușa Mărioara”, care mobilizează periodic sătenii pentru a readuce la viață un meșteșug tradițional ce a stat la baza îmbrăcămintei și gospodăriei locale.
„Înainte vreme, fiecare casă a avut cânepă seamănată. Nu era casă în sat, pe toată zona asta, să nu se semene cânepă. Aceasta era baza îmbrăcămintei la țărani – de la cămășile bărbaților și femeilor, la poale, spăcelele tradiționale, izmene și haine pentru muncă sau dans. Totul era din cânepă, nimic altceva”, explică Mărioara Jurcău.
Ea a detaliat întregul proces, de la plantă la produs finit:
„Cânepa se smulge, nu se taie. Rădăcinile se bagă în Someș, unde legăturile sunt fixate cu pari și acoperite cu balastru, pentru a nu ieși la suprafață. După 9-10 zile, se scoate și se usucă lângă garduri. Apoi urmează zdrovălirea, proces prin care se obține firul pentru fuior. Fuiorul se piaptănă și se separă în pânză fină și mai groasă. După sărbătorile de iarnă, se punea războiul de țesut, iar până la Paști hainele erau gata.”
Miercuri, sătenii din Someș-Guruslău au recreat obiceiul scufundării cânepii în apă pentru a o „topi”, purtând straie tradiționale și profitând de apa caldă a Someșului pentru o baie, urmată de plăcinte cu varză și porumb.
„Ne-am dus pe Someș în jos și-n sus, și cânepa am luat și bine am spălat! Apa a fost limpede și caldă, apoi, ca după orice lucru, am mâncat omptic – plăcinte cu varză și porumb. Dumnezeu să ne dea sănătate tuturor!”, a povestit Mărioara Jurcău.
Mătușa Mărioara subliniază că, deși suprafața cultivată este mică, scopul este păstrarea tradiției:
„Noi facem ceea ce au făcut strămoșii noștri. Nu vreau să se piardă tradițiile și obiceiurile noastre. Cânepa a fost o binecuvântare lăsată de Dumnezeu poporului român aici.”, a declarat pentru AGERPRES.
1 Comentariu