Caz incredibil de malpraxis la un spital din Ardeal. A fost condamnat la plata de despăgubiri de 1 milion de euro, după ce un pacient a fost diagnosticat greșit și a ajuns o persoană cu handicap grav

Spitalul Județean de Urgență din Bistrița a fost condamnat la plata unor daune morale de un milion de euro într-un caz grav de malpraxis, care a avut un impact devastator asupra unui tânăr tată și al familiei sale, potrivit Europa Liberă România. Deși sentința nu este definitivă, aceasta aduce în prim-plan o serie de erori medicale care au transformat viața unui bărbat de 34 de ani dintr-o poveste de succes într-o tragedie continuă. 

Povestea tânărului înainte de spital

A.A.J., un tânăr activ și sănătos, lucra din greu pentru a-și întreține familia. Avea un copil mic și o logodnică, iar visurile lui erau legate de construirea unui viitor stabil alături de cei dragi. Familia îl descria ca pe un bărbat energic, plin de viață și dedicat familiei sale. Era un adevărat „stâlp” pentru părinții săi, ajutându-i financiar și emoțional. Nu doar că își sprijinea familia, dar visa să își construiască o casă și să-și vadă copilul crescând.

Totul a început pe 3 mai 2014, când A.A.J. care avea 34 de ani pe atunci, a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Bistrița din cauza unor dureri persistente în zona coastelor. Durerea îl împiedica să doarmă și, îngrijorat, a ales să meargă la spital pentru a-și rezolva problema. După o examinare rapidă, medicul de la Urgență, I.B., a diagnosticat pacientul cu „nevralgie intercostală dreaptă” – o afecțiune cunoscută popular ca „junghi”.  A.A.J. a primit analgezice (ser fiziologic, Algocalmin, Ketonal și Diazepam) și, după o oră și jumătate, a fost externat, fără să primească alte recomandări sau tratamente suplimentare. A fost trimis acasă, potrivit Europa Liberă România. 

Agravarea stării și diagnosticarea greșită

În zilele următoare, starea lui A.A.J. nu s-a îmbunătățit. Durerea persistentă a fost însoțită și de o tuse puternică. La 4 zile după prima vizită la spital, pe 7 mai 2014, bărbatul s-a întors la Spitalul Județean de Urgență, cu aceleași simptome. De această dată, medicul care l-a preluat a decis să-i facă investigații mai amănunțite, inclusiv o radiografie toracică și o tomografie computerizată (CT).

Radiografia a relevat o pneumonie bazală dreaptă, iar CT-ul a arătat o suspiciune de empiem și supurație pulmonară dreaptă – adică o infecție severă care afectase plămânul. Abia acum, la câteva zile de la debutul simptomelor, a fost stabilit un diagnostic corect. Însă boala era deja mult mai avansată decât ar fi fost în cazul unui diagnostic corect și tratament rapid.

Imediat, pacientul a fost internat în Secția de Pneumologie a spitalului, unde a primit antibiotice și i-au fost efectuate analize suplimentare. Cu toate acestea, starea sa nu s-a îmbunătățit și, pe 9 mai, a expectorat o cantitate mare de puroi, ceea ce a determinat echipa medicală să solicite transferul său la secția de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), potrivit Europa Liberă România.

Intervențiile și erorile care au dus la complicații grave

Pe 10 mai 2014, A.A.J. a fost transferat la ATI, iar medicii au constatat că plămânul său drept era grav afectat. Infecția se agrava rapid și singura soluție pentru a-i salva viața era o intervenție chirurgicală urgentă pentru curățarea plămânului de puroiul acumulat. Însă, atunci au apărut noi probleme. La Spitalul Județean de Urgență Bistrița nu exista un specialist chirurg toracic disponibil, iar echipa de la ATI a încercat să-l transfere la spitale din alte orașe. Au luat mai întâi legătura cu un chirurg din Bistrița, care a spus că nu are locuri ATI pentru a-l prelua. Apoi cu un chirurg din Târgu Mureș, dar chirurgul de acolo a refuzat transferul, invocând faptul că pleca pentru o săptămână la un congres.

A.A.J. nu a putut fi operat în acel moment și medicii de la ATI au decis să-i facă o bronhoaspirație cu fibroscopul, o procedură care, în mod normal, ar fi trebuit să fie realizată de un chirurg toracic cu experiență. Potrivit raportului IML, drenajul pleural efectuat în timpul procedurii a fost ineficient, iar tubul de dren a fost plasat incorect, ceea ce a generat un pneumoperitoneu (prezența aerului între peretele abdominal și organele interne), o complicație care apare de obicei în cazurile de perforație. 

Transferul final și efectele iremediabile

Într-o stare mult mai gravă, pacientul a fost transferat în cele din urmă, pe 12 mai 2014, la Spitalul Universitar din Târgu Mureș, dar doar după ce familia a luat decizia riscantă de a-l transporta, știind că starea sa era deja critică. Medicii din Târgu Mureș au început un tratament intensiv pentru curățarea plămânului și l-au introdus în comă indusă, însă perioada de lipsă de oxigenare a creierului a avut un impact sever asupra sănătății sale neurologice.

La scurt timp după ce a fost trezit din comă, familia a aflat că A.A.J. suferise encefalopatie hipoxică – o afecțiune cauzată de lipsa de oxigen care afectează creierul. Diagnosticul final a fost „tetrapareză spastică” și „sindrom cerebelos nesistematizat”, ceea ce înseamnă că bărbatul nu mai putea să meargă, să se îmbrace, să mănânce sau să își recunoască familia. Era total dependent de îngrijirea celor din jur și a fost încadrați într-un grad de handicap grav, având nevoie de asistent personal permanent. Efectele au fost ireversibile, iar speranțele familiei de a-l vedea vreodată recuperat s-au risipit.

Justificarea daunei și cererea de despăgubiri

Familia pacientului a intentat un proces împotriva Spitalului Județean de Urgență Bistrița, dar și împotriva medicilor care l-au tratat pe A.A.J. la unitatea medicală. În documentele depuse în instanță, aceștia au subliniat că înainte de acest incident tragic, pacientul era un tânăr sănătos și activ, un bărbat care își sprijinea familia și avea planuri pentru viitor. Însă, din cauza erorilor medicale și a întârzierei tratamentului corect, A.A.J. a ajuns un „prizonier într-un corp care nu îl mai ascultă”, incapabil să trăiască viața pe care o visa.

Hotărârea instanței

În sentința din iunie 2025, instanța a constatat că greșelile făcute de medicul I.B. și de Spitalul Județean de Urgență Bistrița au fost esențiale pentru agravarea stării de sănătate a pacientului. Medicii nu au efectuat investigațiile necesare la prima internare, iar spitalul nu a reușit să asigure transferul rapid al pacientului către o unitate medicală cu dotările necesare. Instanța a considerat că, dacă ar fi fost diagnosticat corect și tratat prompt, A.A.J. ar fi avut șanse mult mai mari de recuperare.

Astfel, Judecătoria Bistrița a stabilit că spitalul trebuie să plătească daune morale în valoare de 1.030.000 de euro, sumă care include și cheltuielile de judecată, potrivit Europa Liberă România. Familia pacientului a obținut această sentință, dar procesul nu s-a încheiat, Spitalul Județean de Urgență Bistrița făcând apel, ceea ce înseamnă că verdictul final nu a fost încă dat. În cazul în care instanța va respinge apelul, spitalul va fi obligat să plătească integral suma.

Cei de la Europa Liberă au contactat conducerea spitalului, dar nu au primit, deocamdată, un răspuns.