Bacterie veche de 5.000 de ani, descoperită într-o peșteră de gheață din Apuseni, rezistentă la 10 antibiotice moderne! Ce au găsit cercetătorii
O descoperire care schimbă perspectiva asupra rezistenței la antibiotice vine din inima munților Apuseni. O tulpină de bacterii înghețată de mii de ani într-o peșteră din România s-a dovedit rezistentă la nu mai puțin de zece antibiotice moderne, potrivit unui studiu recent publicat în revista științifică Frontiers in Microbiology.
Microorganismul a fost descoperit în adâncurile Peștera Scărișoara, una dintre cele mai mari și mai vechi peșteri de gheață din Europa. Blocul subteran de gheață are un volum impresionant de aproximativ 100.000 de metri cubi și o vechime estimată la 13.000 de ani.
Cum a supraviețuit bacteria mii de ani sub gheață și la ce antibiotice este rezistentă tulpina descoperită
Cercetătorii au forat un carotelaj de gheață de 25 de metri din zona cunoscută drept Sala Mare și au analizat fragmentele extrase. În interiorul acestora au identificat mai multe tulpini bacteriene, printre care și Psychrobacter SC65A.3, o bacterie adaptată la medii extrem de reci. Potrivit Cristinei Purcarea, cercetător la Institutul de Biologie București al Academiei Române și autoarea studiului, această tulpină prezintă rezistență la zece antibiotice moderne din opt clase diferite și deține peste 100 de gene asociate rezistenței antimicrobiene.
Bacteriile pot supraviețui mii de ani în condiții extreme - sub straturi groase de gheață, în permafrost, în adâncul mărilor sau în lacuri glaciare. În timp, ele dezvoltă mecanisme naturale de adaptare care le permit să reziste în medii ostile.
Antibioticele la care s-a constatat rezistența sunt utilizate frecvent în tratarea unor infecții bacteriene grave, precum tuberculoza, colita sau infecțiile urinare, atât prin administrare orală, cât și injectabilă. Descoperirea este cu atât mai surprinzătoare cu cât bacteria are o origine antică, anterioară utilizării antibioticelor moderne. Studiul arată că rezistența antimicrobiană nu este doar rezultatul medicinei contemporane, ci un fenomen natural, existent cu mult înainte ca oamenii să producă antibiotice.
„Studierea microbilor recuperați din depozite de gheață vechi de milenii ne arată cum a evoluat în mod natural rezistența la antibiotice.”, a explicat cercetătoarea.
Un semnal de alarmă în contextul schimbărilor climatice
Rezultatele publicate în Frontiers in Microbiology vin într-un context global îngrijorător. Aproximativ 20% din suprafața Pământului este acoperită de habitate înghețate, iar încălzirea globală ar putea elibera microorganisme vechi de mii sau milioane de ani. Potrivit Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, mai mulți factori contribuie la răspândirea rezistenței antimicrobiene în Europa: îmbătrânirea populației, circulația transfrontalieră a agenților patogeni și utilizarea excesivă a antibioticelor.
La nivel global, datele Organizația Mondială a Sănătății arată că una din șase infecții bacteriene este deja rezistentă la tratamentele standard.
1 Comentariu