Situație halucinantă pentru sute de credincioși la o mănăstire din Cluj: „Vecinul” s-a intabulat pe teren, de jur împrejur! „Interzis spre Dumnezeu”

Articol scris de Redacția Știri de Cluj 2025-05-21 6583 33

Situație halucinantă în Cluj: O mănăstire trebuie să se judece ca enoriașii să poată ajunge la slujbă. Instanța a permis accesul… dar nu cu mașina

Situație incredibilă pentru sute de credincioși din zona municipiului Dej: Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost nevoită să deschidă proces în instanță pentru un lucru elementar: dreptul de a ajunge la propriul lăcaș de cult. Mai exact, mănăstirea a cerut instanței să oblige vecinul – Composesoratul „Carpenul” Dej – să permită accesul credincioșilor și al personalului monahal pe drumul care traversează terenul acestuia, până la drumul public.

Proprietatea mănăstirii, situată pe „Dealul Bacăului”, este înconjurată de pădure, iar accesul fizic este imposibil fără a trece prin pădurea administrată de composesorat. Terenul mănăstirii – în suprafață de 36.668 mp – a fost dobândit prin donație în anul 2022, dar din cauza unor erori cadastrale, drumul de acces istoric a fost inclus în proprietatea Composesoratului și nu mai figurează ca acces public.

Ce a cerut mănăstirea în instanță?

În luna martie 2025, mănăstirea a introdus o cerere de ordonanță președințială, solicitând instanței să dispună de urgență, fără citarea părților, fără somație și fără termen, accesul provizoriu al enoriașilor, preoților și personalului monahal, pietonal, cu atelaje hipo și auto, pe drumul ce traversează pădurea Composesoratului „Carpenul”, pentru a se putea ajunge la lăcașul de cult.

Mănăstirea a susținut în fața judecătorului că terenul său este complet izolat și că dreptul la libertate religioasă este grav afectat. Reprezentanții săi au arătat că încă din perioada interbelică, terenul avea un drum de acces la calea publică, înscris în vechile cărți funciare, dar că, în urma unor proceduri de intabulare efectuate de Composesoratul „Carpenul” Dej, 732 de metri pătrați care formau acel drum au fost cuprinși eronat în proprietatea acestuia, blocând astfel orice formă de acces legal.

Composesoratul spune „nu”

Pârâta, Composesoratul „Carpenul” Dej, a admis că permite trecerea pietonală, dar a refuzat categoric accesul cu mijloace auto sau cu atelaje, susținând că:

Terenul este pădure protejată și parte dintr-un program de protecție silvică.
Drumul invocat nu este unul public, ci un fost drum forestier închis de decenii și acoperit acum de vegetație.
Construcțiile deja existente pe terenul mănăstirii nu au autorizație și ar fi fost realizate fără acordul autorităților silvice.

Composesoratul a acuzat că accesul auto ar afecta grav mediul, fauna și solul și că mănăstirea ar încerca să creeze un drum „mascat” care va deveni definitiv prin folosire, chiar dacă procesul pe fond nu este soluționat. De asemenea, au invocat faptul că „situația de urgență” este artificial creată de mănăstire prin graba în care a început lucrările fără documentație completă.

Ce a decis instanța

Judecătoria Dej a admis parțial cererea Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”: a recunoscut că există aparent un drept legitim al proprietarului de a avea acces la terenul său și că absența unei căi de acces încalcă un drept fundamental. Instanța a permis, cu caracter provizoriu, accesul:

Pietonal
Cu atelaje hipo (căruțe)

Dar a respins accesul cu vehicule auto, considerând că:

Este o măsură ireversibilă, care ar afecta mediul și fondul forestier.
Necesită o infrastructură complexă și evaluări tehnice, ce nu pot fi făcute în regim de urgență.

Judecătoarea a subliniat că stabilirea unui drum auto ar trebui făcută în cadrul procesului de fond, unde pot fi administrate probe detaliate și expertize judiciare.

Context și istoric al mănăstirii

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Dej, parte a Protopopiatului Dej, a fost înființată la 1 iunie 2022, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscop și Mitropolit al Clujului. Terenul a fost donat de Parohia Dej II, prin sprijinul preoților Cătălin Feier și Emil Sabadîș, și prin implicarea comunității locale.

De la înființare, în ritm alert și cu ajutorul binefăcătorilor, au fost ridicate:

Altarul de vară
Clopotnița
O casă monahală cu paraclis provizoriu

Pe 21 aprilie 2024, arhimandritul Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopie, a sfințit crucile altarului și ale clopotniței. În prezent, se lucrează la noua casă monahală, iar documentația pentru edificarea ansamblului monahal și a bisericii se află în curs de elaborare, potrivit starețului așezământului, protos. Rafail Kozma.

Un drum de 130 de metri, o luptă cu implicații profunde

Drumul pentru care mănăstirea se luptă în instanță are o lungime de aproximativ 130 de metri și o suprafață de 732 mp. El ar lega terenul mănăstirii de drumul public, însă traversează o porțiune de pădure care a fost intabulată ca proprietate a composesoratului. Mănăstirea a propus chiar un schimb de terenuri, pentru a nu prejudicia fondul forestier, dar oferta a fost respinsă.

„În pofida numeroaselor intenții de negociere cu pârâta , cum ar fi aceea de a-i ceda o altă porțiune de teren echivalentă cu suprafața drumului în schimbul cedării către reclamantă a porțiunii de teren necesară drumului, pârâta a refuzat, ba chiar dimpotrivă, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a împiedica accesul la terenul mănăstirii”, au susținut reprezentanții mănăstirii în fața magistraților.

„Este vorba de libertatea credinței”

Reprezentanții mănăstirii susțin că imposibilitatea de a ajunge la mănăstire îngrădește dreptul fundamental la liberă exprimare religioasă, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu probleme de mobilitate, care nu pot merge pe jos prin pădure.

Decizia Judecătoriei Dej este executorie, dar poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile.

Între timp, credincioșii vor putea merge pe jos sau cu căruța la mănăstire, dar nu și cu mașina.