Judecătorii Curții de Apel Cluj cer retragerea proiectului privind pensiile de serviciu și anunță amânarea cauzelor

Judecătorii Curții de Apel Cluj au decis, în cadrul Adunării Generale din 26 august 2025, să solicite „ferm retragerea urgentă a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu” și au anunțat că „vor amâna judecarea tuturor cauzelor, cu excepția celor urgente, începând cu data de 27.08.2025”.

Astăzi a fost organizată Adunărea Generală la care au participat 49 de judecători din totalul de 62, aceasta fiind „legal constituită”.

Magistrații clujeni susțin că o serie de măsuri propuse în proiectul legislativ „afectează grav stabilitatea și independența statutului judecătorului, cu consecințe grave asupra actului de justiție, ce se răsfrâng direct asupra fiecărui cetățean”.

Totodată, judecătorii subliniază că „solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva puterii judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă”.

Începând cu 27 august 2025, magistrații de la Curtea de Apel Cluj vor soluționa doar cauzele urgente, dar „vor fi soluționate cauzele pentru care, anterior datei de 27.08.2025, s-a dispus amânarea pronunțării hotărârilor, indiferent de materie”.

Conform aceleiași hotărâri, judecătorii își vor continua activitatea administrativă, incluzând „motivarea hotărârilor, efectuarea procedurilor de verificare și regularizare a cererilor, studiul individual și formarea profesională continuă, precum și alte atribuții legale și regulamentare”.

-

----------------------------------

Redăm mai jos poziția integrală a judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj:

Judecătorii Curții de Apel Cluj solicită ferm retragerea urgentă a proiectului privind reforma pensiilor de serviciu și vor amâna judecarea tuturor cauzelor, cu excepția celor urgente, începând cu data de 27.08.2025.

Biroul de Informare și Relații Publice din cadrul Curții de Apel Cluj aduce la cunoștință că, în data de 26 august 2025 – începând cu ora 11:00 – a avut loc Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel Cluj, având pe ordinea de zi exprimarea unui punct de vedere referitor la proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției.

Astfel, din totalul de 62 de judecători au fost prezenți 49 de judecători, Adunarea Generală fiind legal constituită.

În cadrul reuniunii au fost avute în vedere o serie de considerente ce afectează grav stabilitatea și independența statutului judecătorului, cu consecințe grave asupra actului de justiție, ce se răsfrâng direct asupra fiecărui cetățean:

Lipsa de previzibilitate și stabilitate a statutului judecătorilor, ca urmare a așa-numitelor „reforme”, cu consecințe dramatice asupra sistemului judiciar, care nu fac decât să submineze constant statutul magistraților, conducând la plecări masive din sistem și la o creștere a dezinteresului față de profesie din partea absolvenților de drept sau a tinerilor profesioniști.

Punerea și repunerea în discuție, în ultimii 7 ani, a statutului judecătorilor, prin modificarea substanțială a Legilor justiției (în 2017-2018), prin adoptarea unor noi Legi ale Justiției (proiectul fiind lansat în 2020, iar legile adoptate în 2022), prin rediscutarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor (în proiectul de acte normative din 2019, 2020, 2021), prin adoptarea Legii nr. 282/2023 și, apoi, prin reluarea dezbaterilor asupra pensiilor de serviciu ale magistraților în 2024, respectiv prin prezentarea și punerea în dezbatere publică a unui nou proiect de lege în 2025.

Încălcarea flagrantă, prin proiectul de lege, a jurisprudenței Curții Constituționale (Deciziile nr. 20/2000, 87/2010, 433/2013, 501/2015, 45/2018, 153/2020, 900/2020), din care reiese că pensia de serviciu pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații. Principiul independenței justiției apără pensia de serviciu a magistraților, ca parte integrantă a stabilității financiare a acestora, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.

Încălcarea jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauzele C-64/16, C-262/88, C-83/19, C-244/01, C-768/23, inclusiv cauza C-768/23 din 05.02.2025), în care s-a statuat că pensia magistratului nu trebuie să fie contributivă, ci să aibă un cuantum cât mai apropiat de ultimul salariu în plată al magistratului și să fie actualizată periodic cu salariul magistratului în funcție, dispoziții pe care proiectul nu le respectă.

Încălcarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Zubko și alții v. Ucraina, Khoniakina v. Georgia, Kubat și alții v. Cehia), potrivit căreia neacordarea de către stat a beneficiilor judecătorilor în timp util este incompatibilă cu necesitatea de a asigura capacitatea acestora de a-și exercita funcțiile judiciare în mod independent și imparțial, pentru a-i proteja de presiuni externe menite să le influențeze deciziile și comportamentul.

Impunerea proiectului de lege de către Guvern, în lipsa oricărei consultări, contrar Avizului nr. 940/2018 al Comisiei de la Veneția, potrivit căruia este esențial ca orice reformă să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, bazat pe consultări ample cu profesioniștii din sistemul judiciar și cu societatea civilă, precum și în pofida Avizului 18(2015) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, prin care s-a reafirmat că puterea judecătorească este una dintre cele trei puteri ale statului într-o democrație, care trebuie să se completeze, fără ca una să domine pe celelalte.

Împingerea proiectului de lege pe fondul unui climat public de ură împotriva magistraților, alimentat de declarații politicianiste iresponsabile, într-o campanie publică de demonizare a judecătorilor.

Prezentarea sistemului judiciar ca fiind vinovat pentru eșecuri ale celorlalte puteri în domenii în care justiția nu are atribuții, creând riscul ca cetățenii să perceapă justiția ca instrument politic.

Manipularea opiniei publice prin menționarea faptului că există 212.000 de persoane cu pensii de serviciu speciale, dintre care doar 5.600 sunt magistrați (2,64%), omițându-se procentul covârșitor de 97,36% reprezentat de alte categorii. În plus, pensiile magistraților reprezintă doar 0,1% din numărul pensiilor plătite lunar, ceea ce demonstrează că deficitul bugetar nu poate fi influențat prin diminuarea acestora.

Evidența, arătată inclusiv de Înalta Curte de Casație și Justiție, că doar printr-o gravă deformare a realității statutul magistraților poate fi prezentat ca un privilegiu.

Avertismentul Consiliului Europei și al altor organisme judiciare internaționale, care au semnalat că în România există o combinație periculoasă de atacuri politice și mediatice la adresa magistraților, coroborate cu modificări legislative ale statutului fără consultări, generând instabilitate cronică și un pericol real pentru statul de drept.

Din cele 49 de voturi valabil exprimate, cu o largă majoritate, Adunarea Generală a judecătorilor Curții de Apel Cluj a hotărât: