Hidroelectrica demontează acuzațiile Declic: „Barajul Surduc nu se demolează. ONG-ul promovează un fake news”

Hidroelectrica respinge categoric afirmațiile făcute de Asociația Declic cu privire la așa-zisa demolare a barajului Surduc și acuză ONG-ul că dezinformează deliberat opinia publică prin promovarea unui „fake news”.

Reacția companiei vine după ce Declic a anunțat miercuri, 11 iunie 2025, că ar fi obținut în instanță o decizie de demolare a barajului construit pe râul Bâsca Mare, în cadrul proiectului hidroenergetic Nehoiașu II.

Vezi AICI anunțăul făcut de Declic

Reprezentanții Hidroelectrica au anunțat astăzi, fix contrariul: faptul că Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu, iar proiectul continuă în baza unei autorizații de construire valabile, emisă în conformitate cu legislația în vigoare.

„Cererea Asociației Declic privind demolarea lucrărilor a fost respinsă de instanță. Mai mult, decizia recentă a Tribunalului Cluj a vizat anularea unei autorizații de construire care era deja expirată și care nu mai fundamenta lucrările în curs de desfășurare”, susțin cei de la Hidroelectrica.

Hidroelectrica atrage atenția asupra unei campanii concertate de blocare a proiectelor energetice naționale din partea unor ONG-uri cu agende externe.

„Toate proiectele energetice în general și cele ale Hidroelectrica în special se află sub un atac concertat al unor organizații de mediu cu finanțare externă, care vizează un singur scop: oprirea oricărei dezvoltări a acestui sector în România. (...) Este greu să ne imaginăm că această pretinsă îngrijorare cu privire la protecția mediului este reală și nu aparține unei agende paralele vizând paralizarea energetică a României”, afirmă Hidroelectrica.

Ministrul Energiei: „Nu demolăm niciun baraj. Instanța ne-a dat dreptate”

Într-o declarație publicată pe pagina sa de Facebook, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, confirmă punctul de vedere al companiei și califică drept „o știre falsă” anunțul făcut de Declic:

„Nu demolăm niciun baraj! De fapt, instanța ne-a dat dreptate la Surduc-Siriu. Ieri a fost propagată o știre falsă: «România trebuie să demoleze barajul de la Surduc-Siriu!» Doar că Asociația Declic minte de îngheață râul Bâsca Mare!”, a scris Burduja.

Ministrul susține că Declic a cerut în instanță nu doar anularea unei autorizații, ci „desființarea fizică a investiției”. Cu toate acestea, solicitarea a fost respinsă.

„Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea hidrocentralei Surduc-Siriu și nici nu putea dispune așa ceva. Dimpotrivă – cererea Declic privind demolarea a fost respinsă”, precizează Burduja.

Potrivit acestuia, instanța a admis o excepție de nelegalitate referitoare la o autorizație din 2009, însă acest demers a avut caracter procedural și nu a influențat fondul cauzei:

„Instanța a spus că, chiar dacă autorizația de construire ar fi nelegală, nu există temei pentru demolarea hidrocentralei. Asta este esența sentinței. Nelegalitatea invocată este veche, ține de un acord de mediu din 2009, declarat și acela nelegal pe cale de excepție – pentru că evaluatorul ar fi fost părtinitor și că râul Bâsca Mare «ar fi secat». O aberație tehnică transformată în pretext militant”, a explicat ministrul.

„Demolarea barajului a fost obiectul principal al procesului. Iar instanța, în cunoștință de cauză, a zis limpede: nu, barajul nu se demolează! Ceea ce e logic – lucrările de demolare ar cauza un impact mult mai grav asupra mediului față de finalizarea investiției”, a mai adăugat acesta.

Proiect strategic cu miză energetică și de securitate națională

Barajul Surduc face parte din proiectul Nehoiașu II – o investiție strategică începută în 1981 și reluată în ultimii ani, după blocaje îndelungate. Hidrocentrala ar urma să aibă o putere instalată de 55 MW și o producție anuală estimată la 152 GWh, suficientă pentru alimentarea a 50.000 de gospodării.

Ministrul Burduja susține că investiția este vitală pentru sistemul energetic românesc:

„Este vital pentru securitatea energetică a românilor, producția națională și locurile de muncă din zonă. (...) Observăm că Declic și alte 2-3 asociații de mediu spun că puterea instalată în aceste hidrocentrale este mică. În total, sunt peste 700 MW, iar astfel de grupuri sunt flexibile, adică pot fi pornite pe vârfurile de consum, când România importă scump. De aceea, investițiile sunt vitale pentru o energie sigură și facturi mai mici”, a subliniat ministrul.

Așadar, atât Hidroelectrica, cât și ministrul Sebastian Burduja, susțin că în ciuda afirmațiilor vehiculate în spațiul public de către Asociația Declic, Tribunalul Cluj nu a dispus demolarea barajului Surduc, iar proiectul hidroenergetic Nehoiașu II continuă în baza unei autorizații legale și active. Atât Hidroelectrica, cât și Ministerul Energiei cataloghează informațiile vehiculate de ONG ca fiind manipulative și lipsite de fundament juridic sau tehnic.

După apariția publică a declarațiilor ministrului Burduja și a celor de la Hidroelectrica, Declic a venit cu noi precizări în care i-au răspuns ministrului. O redăm mai jos integral: 

Domnule ministru Sebastian Burduja,

Interpretarea pe care o susțineți este eronată din punct de vedere juridic și ne obligă să facem câteva precizări.

Prin cererea de chemare în judecată am solicitat:

– Constatarea refuzului nejustificat al pârâților de a soluționa cererile subscrisei și obligarea pârâților la demolarea lucrărilor executate la proiectul Amenajarea hidroenergetică Surduc – Siriu. Treapta Surduc – Nehoiașu, baraj Surduc pe propria cheltuială a pârâtei de rd. 3 și, pe cale de consecință, să oblige pârâtul de rd. 1 la emiterea autorizației de desființare;

– Să oblige pârâta de rd. 3 să ia toate măsurile necesare în vederea restabilirii situației anterioare (e.g. refacerea fondului forestier, renaturarea zonelor umede), în temeiul principiului poluatorul plătește;

– Să oblige pârâții de rd. 2 și 3 la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Publicăm actele din dosar aici: Acțiunea de demolare lucrări, Notele de ședință privind chemarea în garanție a statului român de către Hidroelectrica și Notele de ședință finale.

În combaterea petitului 1, Hidroelectrica a invocat faptul că lucrările s-au executat și în baza autorizației din 2009, motiv pentru care, în susținerea eliberării autorizației de desființare pentru toate lucrările, am invocat excepția de nelegalitate a AC din 2009.

Tribunalul Cluj a admis în parte cererea de chemare în judecată. Acest lucru e o confirmare a faptului că o parte din solicitări sunt temeinice și legale.

Admiterea excepției de nelegalitate înseamnă că, în prezentul litigiu, această autorizație în baza căreia s-au executat lucrări în perioada 2009–2015 este inexistentă, iar apărarea Hidroelectrica privind imposibilitatea emiterii autorizației de desființare prin raportare la existența acestei autorizații, este înlăturată. Din moment ce instanța a constatat acest lucru, concluzia firească nu este finalizarea construcției, ci obligarea autorităților la emiterea autorizației necesare pentru desființarea unei lucrări fără temei legal.

Dacă doriți energie curată și sigură pentru români, aceasta nu poate fi construită pe temelii ilegale.

Să le luăm pe rând, pe scurt:

Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată.

În drept, o soluție de „admitere în parte a cererii” presupune că instanța a analizat fondul și a dat câștig de cauză parțial reclamantului cu privire la capetele principale de cerere. Nu este o simplă constatare procedurală (cum e excepția de nelegalitate), ci un răspuns la fondul cererii.

A admite o cerere (măcar în parte) înseamnă că există o vătămare a interesului legitim și că instanța a considerat cel puțin una dintre cererile principale ca fiind întemeiată.

Admiterea în parte = cel puțin una dintre cererile principale a fost admisă.

Declic a formulat 3 capete de cerere principale:

– Constatarea refuzului nejustificat și obligarea la demolare + autorizarea desființării;

– Obligația de refacere a mediului;

– Plata cheltuielilor de judecată.

Instanța a admis:

– excepția de nelegalitate,

– a constatat refuzul nejustificat (implicit),

– a acordat cheltuieli de judecată (parțial),

– și a admis cererea în parte.

Așadar, există o admitere parțială a cererii principale, nu doar a excepției. Dacă s-ar fi admis doar excepția de nelegalitate, soluția ar fi fost: „admite excepția, respinge cererea” — dar NU e cazul aici.

În încheiere, vă rog să răspundeți la următorile întrebări:

1. Câte zeci/sute de milioane de euro mai sunt de aruncat pentru finalizarea întregului proiect al hidrocentralei Nehoiașu II?

2. În condițiile în care debitul râului captat este de cca. 10 ori mai mic decât debitul instalat al hidrocentralei, deci va funcționa extrem de sporadic, câtă energie ar putea să producă pe an?

3. De câte ori mai multă energie s-ar produce dacă sumele respective ar fi redirecționate către proiecte sustenabile de producere a energiei?

4. De ce este susținută continuarea unui proiect care de fapt reprezintă, la modul potențial, o pierdere de energie?

Deocamdată, pe portalul instanțelor este dispobilă doar decizia pe scurt, așa că doar după ce apare motivarea se va putea vedea detaliile.