Clujean înșelat printr-o schemă incredibilă de un broker de credite: „I-a promis un împrumut de 100.000 lei, dar i-a luat 25.000 și a dispărut”

Un clujean a fost înșelat de o așa-zisă intermediară de credite, care i-a promis facilitarea unui împrumut de 100.000 de lei, dar a sfârșit prin a-i lua 25.000 de lei sub pretextul unui „fond social” și nu i-a mai restituit niciun ban. Curtea de Apel Cluj a decis acum 2 zile, condamnarea femeii broker de credite la 1 an și 2 luni de închisoare cu suspendare pentru înșelăciune.

Femeia care fusese „broker de credite”, a fost contactată de clujean în 25 octombrie 2021 pentru obținerea unui credit la C.A.R. Cei doi se cunoșteau din trecut, când inculpata intermediaseră un alt împrumut.

Potrivit motivării instanței, aceasta i-a promis victimei că poate obține un credit C.A.R. în valoare de 100.000 lei, cu condiția achitării unui fond social de 25.000 lei. Banii i-au fost dați în numerar, la o întâlnire într-o benzinărie OMV din Cluj. În schimb, i-a oferit „o factură și o chitanță” emise de firma proprie, deși pretindea că acționează în numele unei alte companii.

După ce a primit banii, a început să trimită din ce în ce mai multe informații false: „A informat-o pe persoana vătămată că a fost admisă cererea sa de acordare a împrumutului și că urmează să îi fie virată suma de 125.000 de lei”, arată judecătorii de la Curtea de Apel Cluj. Ulterior, aceasta a furnizat un fișier PDF cu o parolă inexistentă și un număr fictiv de tranzacție.

Pe 12 noiembrie 2021, clujeanul și brokerul de credite au mers împreună la bancă, unde s-a constatat că inculpata nu avea niciun cont bancar în care ar fi putut primi împrumutul. Situația s-a repetat la o altă bancă, iar „inculpata a luat legătura prin WhatsApp cu persoane necunoscute care i-au spus victimei să mai aștepte”.

În cele din urmă, după ce a început să bănuiească faptul că este o înșelătorie, clujeanul a cerut restituirea banilor, însă femeia a continuat să îl amăgească trimițând capturi de ecran false cu presupuse viramente. În fața anchetatorilor, aceasta a recunoscut că a primit cei 25.000 de lei, dar a susținut că a restituit 3.500 lei și că restul îi va fi returnat „la cerere”. Nu a furnizat nicio dovadă.

I-a spus brokerului că nu mai vrea creditul deoarece toate informațiile care i-au fost furnizate sunt false și că vrea restituirea sumei de 25.000 de lei.

„Aceasta i-a spus persoanei vătămate că nu este nicio problemă și astfel, s-au întâlnit din nou într-o sucursală CEC Bank, unde evenimentele din data de 12.11.2021 s-au repetat, în sensul că inculpata nu avea cont deschis la CEC Bank (aspect comunicat de către funcționara băncii, după ce inculpata i-a furnizat C.I.). Deoarece în aceste circumstanțe, inculpata a luat legătura telefonic și prin intermediul aplicației whatsapp cu persoane necunoscute din București care ar fi spus că trebuie să mai aștepte până la efectuarea viramentului, inculpata și persoana vătămată au rămas în unitatea bancară anteindicată până la finalizarea programului cu publicul, anume ora 17:30”

 În data de 19.11.2021, femeia a continuat cu minciunile și i-a transmis clujeanului o captură de ecran din aplicație prin care i-ar fi făcut dovada că viramentul ar fi fost efectuat în contul său.

La analizarea capturii ecran, acesta a observat că operațiunea arătată nu era una autorizată ci reprezenta doar pagina de detalii a unui virament care încă nu a fost efectuat. Așa că i-a cerut un număr de referință al tranzacției. Aceasta i-a transmis, din nou, unul fals!, au reținut magistrații clujeni.

Mai mult, testul poligraf a indicat „modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat” atunci când a fost întrebată dacă a mințit în legătură cu restituirea banilor sau demersurile pentru obținerea creditului.

Instanța a constatat că „inculpata a știut încă de la început că nu își va îndeplini obligațiile față de persoana vătămată” și că a acționat cu intenție. S-a reținut și faptul că femeia are antecedente penale, fiind cercetată în alt dosar pentru fapte similare – înșelăciune în formă continuată – și fusese arestată preventiv.

Deși a beneficiat de șansa unei proceduri simplificate și a recunoscut fapta, instanța a remarcat că „nu a efectuat demersuri concrete pentru a despăgubi persoana vătămată, deși i-au fost acordate, la cerere, termene de judecată în acest scop”.

Curtea de Apel Cluj a respins apelul femeii care invoca nerespectarea dreptului la apărare și a menținut decizia de condamnare a Judecătoriei Târgu Mureș. Aceasta va avea de respectat mai multe măsuri de supraveghere timp de 3 ani, va presta 95 de zile de muncă în folosul comunității și trebuie să plătească integral prejudiciul de 25.000 lei, plus dobânzile aferente.