Cum se face succesiunea când unul dintre moștenitori nu vrea să vină la notar sau nu poate fi găsit? Ce spune legea și cum îți poți primi totuși moștenirea

Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii? Ce spune legea

FOTO: Știri de Cluj

Problema succesiunilor ridică frecvent întrebări pentru cei care se confruntă cu o moștenire. Una dintre cele mai des întâlnite este dacă procedura succesorală se poate face atunci când nu sunt prezenți toți moștenitorii.

Dreptul de opțiune succesorală: un an de la deces

În primul rând, trebuie precizat că nimeni nu poate fi obligat să accepte o moștenire. Conform legii, dacă o persoană dorește să devină moștenitor, trebuie să își manifeste această opțiune în termen de un an de la data deschiderii moștenirii, adică de la decesul celui care a lăsat bunurile.

Dacă moștenitorii, deși legal citați, nu întreprind nicio acțiune – nu acceptă și nici nu renunță în termen – se consideră că au renunțat tacit la moștenire. În această situație, succesiunea se dezbate fără ei, iar cota ce li s-ar fi cuvenit se redistribuie între cei care s-au prezentat.

Ce se întâmplă dacă nu se face succesiunea

Dezbaterea succesiunii nu este obligatorie, însă lipsa acesteia poate duce la probleme majore. Bunurile nu pot fi vândute legal, conturile bancare rămân blocate, iar schimbarea titularului în contractele de utilități devine dificilă.

Dacă moștenitorii decid să facă succesiunea după mai mult de doi ani de la deces, se aplică un impozit de 1% din valoarea bunurilor imobile. Dacă procedura se face în mai puțin de doi ani, impozitul nu este datorat.

Succesiunea la notar sau în instanță

Noua procedură notarială nu mai permite dezbaterea succesiunii prin simpla citare a moștenitorilor absenți. Prezența lor în fața notarului este obligatorie. În lipsa acesteia, procedura succesorală se poate desfășura numai în instanță.

În fața instanței, nu este necesară prezența tuturor moștenitorilor. Este suficient ca aceștia să fie citați legal. De asemenea, pot fi reprezentați prin avocat.

Dacă moștenitorii nu se înțeleg sau refuză să se prezinte la notar, instanța rămâne singura soluție pentru dezbaterea moștenirii.

Acte necesare pentru succesiune

Pentru demararea procedurii succesorale sunt necesare:

  • copii după cărțile de identitate,

  • acte de stare civilă (certificate de naștere, căsătorie, deces),

  • acte de proprietate (contracte de vânzare-cumpărare, donații, titluri de proprietate),

  • Anexa 24 (obținută de la primărie),

  • extrase de carte funciară pentru imobile,

  • alte acte specifice fiecărui caz.

Ce acte sunt necesare pentru obținerea anexei 24

ACTE NECESARE:

1. Cerere - se obține în mod gratuit la Serviciul Stare Civilă, sau se poate descărca fișierul atașat (se imprimă pe format de hârtie A4, față-verso);

2. Certificat de deces al autorului succesiunii;

3. Certificat de atestare fiscală eliberat de către Direcția de Impozite și Taxe Locale pe numele defunctului;

4. Certificat de naștere și de căsătorie pentru soțul supraviețuitor;

5. Certificat de naștere și de căsătorie ( în cazul schimbării numelui ) pentru moștenitori;

6. Actul de identitate pentru toți moștenitorii;

7. Extras Carte Funciară eliberat în luna care se depune cererea, în situația în care obiectul moștenirii se referă la un imobil de natură construcție și/sau teren;

8. Titlul de proprietate în situația în care obiectul succesiunii se referă la un teren atribuit potrivit legilor fondului funciar;

9. Orice alte acte care dovedesc proprietatea asupra bunurilor deținute de persoana decedată după care urmează a se dezbate succesiunea (contract de vânzare –cumpărare/construire, proces verbal de predare - primire a locuinței; contract de împrumut și adeverință de achitare integral, carte de identitate și talon auto, certificat de acționar, testament etc).

Cererea însoțită de actele necesare se depune la Primării la Serviciul Stare Civilă. Actele doveditoare se prezintă în original.


Atenție!

Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale ( Anexa 24 ) se eliberează o singură dată la cererea moștenitorilor ( succesibililor ) prezumtivi ai defunctului. Persoana îndreptățită să solicite la cerere eliberarea ,,Sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale” ( Anexa 24 ) este persoana care face dovada scrisă că are vocație succesorală.


Două etape: succesiunea și partajul

Procedura succesorală presupune două etape:

  1. Succesiunea propriu-zisă – prin care patrimoniul defunctului (bunuri și datorii) trece la moștenitori. Notarul emite certificatul de moștenitor, unde sunt indicate bunurile și cotele abstracte ale fiecăruia (ex. 1/2, 1/5).

  2. Partajul – împărțirea efectivă a bunurilor. Moștenitorii pot decide ce primește fiecare sau pot opta ca instanța să facă împărțeala atunci când nu există înțelegere.

Dacă un bun de valoare mare, cum ar fi o casă, nu se poate împărți fizic, acesta poate reveni unui moștenitor, cu obligația de a plăti diferența celorlalți (sultele). În cazul terenurilor, acestea se pot împărți de regulă în natură.


Ce se întâmplă când un moștenitor nu vrea să facă succesiunea?

Dacă unul dintre moștenitori refuză să participe la dezbaterea succesorală, procedura notarială nu mai poate continua, pentru că notarul este obligat să aibă prezența tuturor părților. În acest caz, singura variantă rămâne deschiderea succesiunii la instanță.

De asemenea, trebuie menționat că dacă un moștenitor ar fi lipsit pe nedrept de partea sa, acesta are dreptul să deschidă o acțiune de anulare a certificatului de moștenitor și să solicite atribuirea cotei ce i se cuvine.

Succesiunea deschisă la instanță – o variantă mai bună decât la notar?

Potrivit avocaților specializați în drept succesoral, succesiunea deschisă în instanță devine soluția atunci când moștenitorii nu se înțeleg între ei sau nu pot fi găsiți toți cei îndreptățiți.

În cadrul procedurii judiciare:

  • nu este necesară prezența fizică a tuturor moștenitorilor,

  • aceștia pot fi reprezentați de avocați,

  • instanța stabilește masa partajabilă și modul de împărțire a bunurilor.

Pentru deschiderea succesiunii în instanță este obligatorie o etapă prealabilă: obținerea de la notar a unei încheieri prin care se constată imposibilitatea dezbaterii moștenirii pe cale administrativă (la notar). Abia după această constatare se poate merge mai departe în fața instanței.

Succesiunea se poate face fără toți moștenitorii doar în anumite condiții: dacă aceștia nu își exercită dreptul în termen de un an sau dacă procedura are loc în instanță, unde nu este obligatorie prezența tuturor, ci doar citarea lor legală.

Dacă moștenitorii refuză dezbaterea la notar, instanța rămâne varianta practică și viabilă pentru rezolvarea situației. În plus, dezbaterea judiciară asigură protejarea drepturilor succesorale ale tuturor părților, chiar și în lipsa unora dintre ele.

Comentarii Facebook