Doi cetățeni pakistanezi, angajați ca livratori de mâncare, au fost victimele unei forme grave de exploatare. Timp de patru luni, aceștia au fost forțați să muncească în condiții inumane, fără să primească zile libere sau salarii. 

Totul a ieșit la iveală joi, 17 aprilie 2025, când judecătorii de la Tribunalul Cluj au pronunțat o decizie prin care obligă firma care i-a angajat să le plătească toate salariile restante și daune morale. 

Cetățenii pakistanezi au lucrat fără oprire timp de 4 luni, dar n-au fost plătiți

Conform anchetatorilor, cei doi bărbați din Pakistan s-au angajat la firma care i-a exploatat în noiembrie 2023, ca livratori de mâncare. La început, au fost atrași de promisiunea unui loc de muncă stabil și de o locuință pusă la dispoziție. În realitate, s-au trezit captivi într-un sistem de muncă forțată și puși să livreze mâncare între 10 și 12 ore pe zi, uneori chiar și în weekend.

Locuința în care au fost cazați, împreună cu alte persoane aduse din afara țării, era într-o stare jalnică, iar spațiul era împărțit între mai mulți muncitori, în condiții de igienă precare.

Deși lucrau zilnic, nu au primit niciun salariu. Din contră, ei erau obligați să predea sume fixe săptămânale către angajator, sub pretextul că acestea acopereau chiria, taxele la stat și alte cheltuieli. Inițial, li s-a cerut să aducă 1000 de lei pe săptămână, apoi li s-a cerut 1300 de lei.

În martie, li s-a cerut să livreze comenzi de minim care să aducă angajatorului minim 1700 lei pe săptămână. Pretextul angajatorului era acela ca din sumele câștigate se achita chiria spațiului în care erau cazați, taxele și impozitele către stat. 

Cei doi au relatat că dacă nu atingeau „targetul”, erau amenințați sau certați și nu de puține ori au rămas fără bani de mâncare.

Angajatorul i-a lăsat pe străzi fără milă

Cei doi au declarat în instanță că, la începutul lunii, martie a avut loc un conflict la locuința închiriată de angajator care le-a reproșat că nu produc suficienți bani și le-a tăiat cauciucurile roților de la motoscutere pe care le închiriaseră pe cheltuiala lor, astfel nu au mai putut să iasă să lucreze. 

Apoi administratorul firmei, le-a cerut să părăsească locuința în 24 de ore. Inițial au protestat cerându-și salariile, dar după trei zile de discuții au fost aruncați în stradă, fapt dovedit și de conversațiile telefonice. 

„În motivarea deciziilor de concediere disciplinară se pretinde în mod mincinos că au refuzat să lucreze și că au părăsit locuința pusă la dispoziție de angajator, că nu au predat echipamentul de lucru, însă pot dovedi contrariul cu martorii pe care îi propun și filmarea - planșe foto realizate în momentul în care au fost dați afară, din care rezultă că toate echipamentele și scuterele au rămas la locuința unde erau cazați.

După plecarea reclamanților la aproximativ o săptămână, au fost somați să se întoarcă la muncă context în care, prin intermediul apărătorului lor au trimis o adresa scrisă pentru renegocierea condițiilor de muncă, însă angajatorul le-a răspuns în bătaie de joc, fapt care i-a determinat să trimită pe adresa de mail demisiile pentru neplata salariilor.”, au motivat cei doi cetățeni pakistanezi. 

Cererile de demisie au fost ignorate de angajator care a demarat procedura cercetării disciplinare și a emis deciziile de concediere, prin care se menționa că singurii vinovați sunt cei doi străini.  Concedierea lor a fost justificată de firmă prin motive disciplinare: că au părăsit locul de muncă fără aprobare, că au lipsit nemotivat și că nu au predat echipamentele. 

„Prin concedierea abuziva intimata a blocat în viitorul apropiat dreptul la muncă pe teritoriul României a cetățenilor pakistanezi care pot fi angajați fără acordul societății intimate dacă încetarea raportului de muncă a avut loc pentru neplata drepturilor salariate, fapt ce corespunde cu realitatea.”, au susținut cei doi bărbați. 

Instanța a respins aceste acuzații ca fiind false și a constatat că angajatorul nu a plătit niciodată salariile.

Judecătorii au mai reținut că firma a ignorat solicitările repetate de a aduce dovezi ale plății salariilor. Singurele documente prezentate au fost extrase de cont cu sume alimentate în contul firmei – dar fără nicio legătură directă cu plata salariilor celor doi muncitori.

Instanța a decis că societatea trebuie să le plătească toate salariile restante, orele suplimentare și zilele de concediu cuvenite între noiembrie/decembrie 2023 și martie 2024;  să le acorde fiecăruia daune morale în valoare de 1000 de lei, pentru stresul psihic și afectarea vieții personale și profesionale; să anuleze deciziile de concediere și să emită noi decizii care să arate că încetarea raportului de muncă s-a făcut din inițiativa angajaților, din cauza neplății salariilor.

„Pârâtei i s-a solicitat de către instanță la trei termene consecutive depunerea documentelor prin care se face dovada plăți salariilor, însă aceasta nu a înțeles să dea curs solicitărilor instanței, depunând la dosarul cauzei extrase de cont din care reiese doar alimentarea contului societății cu anumite sume, neexistând nicio explicație alături de această mențiune și nici dovada virării salariilor către contestatori.

Cuantumul sumelor cu care a fost alimentat contul pârâtei coincide cu valorile menționate pe documentele atașate extraselor de cont depuse, dar care nu fac dovada plății salariilor reclamanților.

Tabelele atașate extraselor de cont pe care se regasește mențiunea olografă „situație plăți (...)” nu fac dovada achitării drepturilor salariale ale reclamanților, acestea nerepectând prevederile art. 1504 Cod civil conform căruia „(1) #### plata se face prin virament bancar, ordinul de plată semnat de debitor și vizat de instituția de credit plătitoare prezumă efectuarea plății, până la proba contrară”. 

De asemenea, nici pe extrasele de cont depuse nu apare plată efectuată către vreunui dintre cei doi contestatori ori către contul IBAN identificat ca fiind al contestatorilor.

Întrucât societatea pârâtă nu a făcut dovada plății drepturilor salariale, coroborat cu înscrisurile existente la dosar, instanța va obliga pârâta la plata către reclamanți a drepturilor salariale restante, precum și a tuturor celorlalte drepturi cuvenite în baza contractelor de muncă, zile de concediu și ore suplimentare, începând cu luna noiembrie, respectiv decembrie 2023 și până în luna martie 2024, în baza orelor de muncă prestate și evidențiate în aplicație.”, au reținut magistrații clujeni.