Un profesor clujean dă de pământ cu imaginea Clujului! „Nu îmi place orașul în care locuiesc”. Chirii care înghit salariul și servicii mediocre, scumpe

Stelian Brad: „Nu îmi place orașul în care locuiesc”. Profesorul clujean spune că se simte captiv în Cluj-Napoca și cere socoteală pentru chirii și prețuri

Profesorul Stelian Brad, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, spune că nu îi place orașul în care locuiește și că se simte „captiv” în Cluj-Napoca din cauza dezechilibrului dintre costul vieții și ceea ce primesc oamenii în schimb.

Brad recunoaște că universitățile și dezvoltarea sectorului IT au adus în Cluj-Napoca oameni și bani, iar piața imobiliară și serviciile au crescut pe acest val. Problema, spune el, e că o parte din avantajul de a studia și de a munci în oraș a ajuns să fie înghițită de costul vieții.

„Când chiria consumă câștigul salarial, iar întreținerea unui student devine prea grea pentru familie, atractivitatea orașului se erodează”, a scris profesorul.

„Rechinii imobiliari” profită de dezechilibru

Explicația lui Brad pentru prețurile mari ține de trei factori: cererea puternică, prea puține locuințe accesibile și convingerea că scumpirile nu se vor opri. Pe acest teren apar, în cuvintele lui, „rechinii imobiliari”, care cumpără locuințe ca să le revândă mai scump.

„Locuințele cumpărate pentru revânzare la prețuri tot mai mari adaugă cerere speculativă peste nevoia de locuire. Se poate câștiga dintr-un dezechilibru care îi împinge pe ceilalți să accepte costuri tot mai greu de susținut”, a scris Brad.

Profesorul se plânge și de calitatea serviciilor. Vorbește despre restaurante și condiții de închiriere mediocre la prețuri exagerate. „Ajung să am impresia că plătesc reputația Clujului, fără să primesc o calitate pe măsură”, a declarat el, adăugând că un număr mare de consumatori poate întreține această complacere.

Brad amintește că problemele nu sunt noi. Potrivit lui, evaluarea făcută de Banca Mondială pentru Primăria Cluj-Napoca în 2021 indica speculația și închirierea pe termen scurt printre factorii care limitează locuințele disponibile. Același document semnala o dezvoltare rezidențială fragmentată, prea puțin corelată cu infrastructura metropolitană.

Profesorul citează și studiul „De ce alegem UBB?”, publicat în 2025, în care creșterea cheltuielilor pentru studii la Cluj apare ca dezavantaj perceput. Brad precizează însă limita anchetei: au răspuns doar cei care s-au înscris, așa că studiul nu arată câți tineri au renunțat la Cluj din motive financiare.

„Cineva trebuie să răspundă public”

Pe fondul transformărilor din IT-ul local, unde începutul de carieră e tot mai nesigur, costurile devin și mai greu de dus. Brad avertizează că orașul riscă să piardă tocmai studenții, absolvenții și tinerii profesioniști care îi pot reînnoi economia, în timp ce prețurile proprietăților rămân sus.

„Avertismentele existau încă din 2021. După cinci ani, cineva trebuie să răspundă public pentru rezultatele politicilor de locuire, ale planificării și ale coordonării metropolitane”, a scris profesorul.

El numește situația un „eșec de guvernanță”: un model care profită de atractivitatea Clujului, dar îi poate îndepărta pe oamenii care o susțin.

„Dacă așteptăm ca pierderea oamenilor să devină declin economic evident, costul corecției va fi mult mai mare”, și-a încheiat Brad mesajul.