Un activist cere Dianei Buzoianu să rezolve situația clujenilor de la Pata Rât: „Fără acțiune, orice discurs despre o Românie verde e ipocrit!” VIDEO
În 2010, zeci de familii au fost evacuate din centrul Clujului și mutate forțat la marginea orașului, chiar lângă groapa de gunoi. „De atunci, Pata Rât a devenit simbolul rasismului de mediu în România.”, afirmă Bogdan Burdușel, activist roma și fondatorul organizației „The Future is Roma”.
Cazul cel mai cunoscut este cel al familiilor de pe strada Coastei, evacuate în plină iarnă și relocate în containere improvizate. „Este exemplul clasic a ceea ce înseamnă rasismul de mediu: comunități vulnerabile, cu precădere minorități etnice, trimise să trăiască în zone toxice, poluate, cu impact devastator asupra sănătății lor.”, explică Burdușel.
Viața oamenilor la groapa de gunoi din Cluj-Napoca, o realitate cruntă
Astăzi, la doar câțiva kilometri de centrul Clujului, trăiesc peste 1.000 de oameni, majoritatea romi. Condițiile sunt greu de imaginat: barăci improvizate, containere, lipsa apei curente, a canalizării și a accesului real la servicii publice.
Deși primăria vorbește adesea despre proiecte de modernizare și dezvoltare urbană, realitatea de la Pata Rât contrazice puternic cu imaginea orașului. În plus, poluarea din zonă afectează sănătatea oamenilor, crește riscul de boli respiratorii și alte afecțiuni, iar copiii cresc într-un mediu precar, cu acces limitat la educație.
„Deși Clujul este promovat de ani de zile ca fiind unul dintre cele mai curate și mai moderne orașe din România, la doar câțiva kilometri de centru, în zona Pata Rât, o comunitate de peste 1.000 de oameni, majoritatea lor romi, trăiesc în condiții greu de imaginat, lângă groapa de gunoi. Oamenii locuiesc acolo în băraci improvizate sau în containere, fără canalizare, fără apă și fără acces real la orice alt serviciu public.”, spune Burdușel.
O rană ignorată de ani de zile de autoritățile din Cluj-Napoca
Autoritățile locale și cele naționale au ignorat ani la rând situația de acolo, iar proiectele de relocare sau reabilitare au rămas la stadiul de promisiuni frumoase. Multe dintre familiile ajunse la Pata Rât au fost evacuate și din alte zone ale Clujului, iar lipsa sprijinului social a accentuat marginalizarea.
Pentru activist, problema a devenit cea mai remarcată formă de rasism de mediu. „Mulți au ajuns în Pata Rât după ce au fost evacuați forțat din alte zone ale Clujului. Cazul cel mai cunoscut este cel al familiilor de pe strada Coastei, care au fost evacuate în 2010, forțat, și au ajuns fix lângă groapa de gunoi. Acesta este un exemplu ca la carte a ceea ce înseamnă rasismului de mediu. Atunci când comunitățile vulnerabile, cu precădere minorități etnice, sunt plasate în zone toxice, poluate și cu un impact major asupra sănătății lor.”, spune Bogdan.
Politici verzi și realitățile negre din România, o problemă care trebuie rezolvată urgent
Noua ministră a Mediului, Diana Buzoianu, vorbește despre combaterea deșertificării și despre împăduriri, teme importante, dar insuficiente, în opinia lui Bogdan Burdușel. „Întrebarea este dacă ministra va avea curajul să recunoască și să repare situații precum cea din Pata Rât. Adevărata măsură a unei politici de mediu nu se vede doar în câte păduri plantăm sau câți directori schimbăm la Romsilva, ci în felul în care garantăm fiecărui om dreptul la un mediu curat și la o viață trăită în demnitate.”, punctează Burdușel.
În Pata Rât, lipsa infrastructurii, poluarea continuă și expunerea la mizerie demonstrează că protecția mediului nu poate fi completă fără justiție socială și fără intervenții reale pentru comunitățile marginalizate.
„Orice discurs despre o Românie verde va fi atât incomplet, cât și ipocrit!”
Activistul trage și un semnal de alarmă: discursurile oficiale despre sustenabilitate și mediu rămân goale dacă nu includ și realitatea comunităților marginalizate. „Situația oamenilor din Pata Rât este testul suprem. Atâta timp cât ei continuă să trăiască lângă groapa de gunoi, orice discurs despre o Românie verde va fi atât incomplet, cât și ipocrit.”
Pentru comunitatea de acolo, cu peste 1.000 de oameni afectați, viitorul depinde de recunoașterea problemei, de politici coerente și de implicarea autorităților pentru a transforma marginalizarea într-o șansă reală de trai decent.
8 Comentarii