Calitatea aerului în Cluj-Napoca este nefavorabilă nu doar din cauza traficului infernal. Există și o altă problemă, despre care puțini vorbesc, poluarea făcute de șantierele de construcții, unde nu se folosesc plase de protecție sau dușuri cu apă pentru diminuarea dispersiei de praf.

Deși în Cluj-Napoca, per general, senzorii arată astăzi o calitate bună a aerului, în cartierul Andrei Mureșanu lucrurile stau altfel. Pe strada Ady Endre, senzorii arată o depășire a concentrației de particule PM10. 

„Când este vorba despre calitatea aerului , să știți că sunt la datorie, chiar dacă postările mele sunt deranjante pentru cei ce caută cancan, doresc doar să informez pe cei interesați de subiect. După cum știți bine un factor decisiv care duce la poluarea aerului alături de traficul auto sunt șantierele de construcții. Din păcate multe dintre acestea nu sunt conforme și nu prezintă plase de protecție sau dușuri cu apă pentru diminuarea dispersiei de praf.

Cum arată măsurătorile pe un senzor ce măsoară concentrația pulberilor în suspensie atunci când un vecin renovează sau se dărâmă ceva construcție?

În ceea ce privește concentrația particulelor mai mari PM10, limita impusă de lege a fost depășită cu 746%. Ne bucurăm că este un episod trecător, dar pentru cei astmatici poate reprezenta o reală problemă”, a transmis Luchiian Alexandru, fondatorul proiectului „Strop de aer”, în „Clujul Civic”

O serie de efecte negative asupra sănătății au fost asociate cu expunerea atât la PM2.5, cât și la PM10. Expunerea pe termen scurt la PM10 a fost asociată în primul rând cu agravarea bolilor respiratorii, inclusiv astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), ducând la spitalizare și vizite la departamentul de urgență. Mai multe studii sugerează o legătură între expunerea pe termen lung la PM10 și mortalitatea respiratorie.

Cercetările arată că adulții în vârstă cu boli cronice de inimă sau plămâni, copiii și astmaticii sunt grupurile cele mai susceptibile de a experimenta efecte adverse asupra sănătății în cazul expunerii la PM10 și PM2.5. De asemenea, copiii și sugarii sunt susceptibili de a fi afectați de inhalarea poluanților, cum ar fi particulele în suspensie, deoarece inhalează mai mult aer pe kilogram de greutate corporală decât adulții – ei respiră mai repede, petrec mai mult timp în aer liber și au dimensiuni mai mici ale corpului. În plus, sistemul imunitar imatur al copiilor îi poate determina să fie mai sensibili la PM decât adulții sănătoși.