Luni 4 Iulie

Școlile din Cluj se consideră perfecte; nici măcar o școală din Cluj nu s-a înscris în programul de școli-pilot. Ministerul Educației lansează un nou apel


Ministerul Educației anunță că unitățile de învățământ pot aplica pentru a deveni școli-pilot. Instituțiile care aplică la acest proiect au posibilitatea să probeze tehnici de predare după model occidental, să fie mai aproape de nevoile şi dorinţele elevilor, dar şi de exigenţele unui învăţământ de secol XXI. Întrebarea este însă, câte școli își doresc acest lucru, și de ce Clujul nu se află între acestea? Oare nu există nicio școală în Cluj care trebuie să îmbunătățească ceva, să fie mai aproape de dorințele și necesitățile tinerilor de astăzi? 

Dacă piedicile din dezvoltarea României ar putea lua o formă fizică, palpabilă, atunci sistemul de educație ar putea fi principalul suspect. Subfinanțată și lipsită de o viziune clară, neadaptată la comunitate, educația din România este domeniul în care ultimele trei decenii lasă un gust amar. 

Se vorbește mult despre reforma în educație, însă în ce măsură se dorește această reformă, mai ales de către cei care ar trebui să depună efort pentru a o implementa. 

Din septembrie 2021, șase şcoli-pilot probează tehnici de predare după model occidental, nicio școală din Cluj nu a propus un proiect

Din septembrie 2021, Ministerul Educației a aprobat funcționarea, începând cu anul școlar 2021 - 2022, a șase școli-pilot, potrivit principiilor de reformă a sistemului de învățământ incluse în proiectul „România Educată”. Astfel, în cele șase școli-pilot elevii și profesorii au parte de un proces de predare-învățare-evaluare mai apropiat de dorințele și nevoile fiecărei comunități și mai apropiat de cerințele și exigențele unui învățământ modern, de secol XXI, centrat în mod real pe elev. 

Componenta cea mai importantă pe care o avem în vedere în cadrul pilotărilor este transformarea curriculară, adică modele curriculare și planuri cadru care să fie adaptate de către școli în funcție de nevoile comunității și de resursele umane și materiale existente, care să permită proiectarea pe arii de învățare, nu pe discipline, și să se concentreze în mod real pe dezvoltarea unor competențe relevante. Totuși, cu respectarea strictă a obiectivelor curriculare specifice fiecărui ciclu și a competențelor din profilurile de formare ale absolventului. Se vor pilota modele de predare-învățare în sistem blended learning, cu predare alternativă cu prezență fizică și online, la intervale periodice, și modele noi de evaluare narativă, în locul celei bazate pe calificative, care să reducă presiunea evaluării asupra elevilor, în special în ciclul primar”, anunțase Ministerul Educației după selectarea proiectelor pentru școlile-pilot. 

Toate inițiativele de pilotare aprobate au venit din partea unor unități de învățământ preuniversitar de stat și particular, care știu cel mai bine care sunt necesitățile și modalitățile prin care să ofere cele mai bune servicii educaționale comunităților lor. 

Inițial au fost trimise 20 de astfel de propuneri, din care cinci nu au finalizat procedura de depunere a documentației, iar din cele rămase unele au propus măsuri care nu necesitau derogări de la reglementările în vigoare sau nu aveau în vedere aspecte care să vizeze modernizarea educației în România. 

Prin urmare, au fost înscrise în programul de școli-pilot: 

  • Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București;
  • Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din municipiul Baia Mare;  
  • Școala Gimnazială nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
  • Școala Gimnazială „Ion Neculce” din municipiul Iași;
  • Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
  • Școala Gimnazială „Gheorghe Vernescu” din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău.

Nicio școală din județul Cluj nu a propus un proiect de transformare curriculară. Evaluarea calității educației constă în examinarea multicriterială. Calitatea educaţiei depinde de un ansamblu de caracteristici ale unui program de studiu, un program standardele de calitate, dar nu în ultimul rând, așteptările beneficiarilor.

Ținând cont de lucrurile enunțate anterior, ar trebui să presupunem că școlile din Cluj nu au nevoie de reforme, căci sunt perfect adaptate tuturor schimbărilor care s-au produs în sistemul educațional în ultimele decenii. Altfel, cum am putea explica faptul că nicio unitate de învățământ clujeană nu a depus un proiect pentru a deveni școală-pilot? 

Marinela Marc, inspector școlar general ISJ Cluj, a venit cu o explicație la acest subiect. Potrivit inspectorului general, de vină ar fi nu lipsa de interes a școlilor clujene, ci slaba mediatizare a subiectului. 

La acel moment proiectul nu a fost suficient mediatizat, nici măcar cu reprezentanții inspectoratelor școlare, astfel încât au aplicat la nivel național doar 20 de școli, din care au fost selectate 6. Proiectul era destul de vag și nu au venit alte clarificări privind modul de aplicare, buget alocat, resurse umane, salarizare”, a explicat Marinela Marc, pentru Știri de Cluj. Așadar, în anul 2021, ar trebui să „admitem” că proiectul propus de minister a fost vag și puțin mediatizat, de aceea în unul dintre cele mai prospere județe din țară, nu s-a identificat nicio unitate de învățământ capabilă să depună un proiect pentru a deveni școală-pilot.

Ministerul Educației a lansat însă un nou apel în data de 8 aprilie 2022, cu criterii de selecție precise și metode de aplicare clare, oare în acest an situația la Cluj se va schimba? 

Trebuie să precizăm că miza este mare, toate modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel naţional, anunţă Ministerul Educaţiei, care a aprobat proiectul. Criteriile de înscriere sunt astăzi la un click distanță, școlile-pilot au devenit subsecțiune în capitolul „România Educată”, pe site-ul Ministerului Educației, edu.ro. 

pilot.png

Se poate înscrie în programul de școli-pilot „orice unitate de învățământ autorizată sau acreditată, publică sau particulară, de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal teoretic sau tehnologic, postliceal sau unități din învățământul profesional și tehnic”, prin completarea unui formular standard conform Ministerului Educației.

Exemplu de bune practici, proiectul pilot de la Colegiul „Gheorghe Lazăr”, aproape 250 de elevi de la clasa a XII-a merg fizic la școală doar 3 zile pe săptămână

În septembrie 2021 Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București a devenit „școală pilot” prin ordin al ministrului Educației, proiect prin care, în semestrul al II-lea, elevii de clasele a XII-a fac exclusiv materiile de Bacalaureat. În semestrul I și 6 săptămâni din semestrul al II-lea, profesorii s-au concentrat pe toată materia din clasa a XII-a. Practic, la începutul lunii martie au finalizat materia de clasa a XII-a. Acum, elevii merg la ore cu prezență fizică doar lunea, marțea și miercurea pentru a învăța la materiile de Bac, iar pentru restul materiilor se fac doar proiecte online, scrie Edupedu.ro.

Rezultatul? Elevii sunt mult mai relaxați pentru că nu mai au presiunea materiilor de care nu erau interesați și au timp mai mult pentru a învăța pentru Bac, fapt admis chiar de directoarea instituției. Orarul conține doar materiile la care elevii susțin examenul de Bacalaureat, celelalte au trecut în sistem online cu proiecte transdisciplinare de lucru. S-au dat teme provocatoare pentru ca elevii să poată să creeze cu plăcere, și a fost păstrat și sportul. 

Elevii se pot duce la clasa unui profesor care nu este al lor: cei care își doresc să facă fizică cu un anumit profesor pe care nu îl au la clasă, se pot duce la ora lui. Un copil, de exemplu, când vine la școală, are în orar limba română și matematică, dar nu se precizează ora la care trebuie să facă aceste materii sau cu ce profesor. Se duce ora de română cu profesorul pe care și-l dorește, în funcție de ora din zi, nu de un orar prestabilit. Acesta este gândit flexibil și cred că este unul dintre punctele forte ale programului pilot și e de luat în seamă pe viitor. E cea mai minunată experiență ca elevul să se poată duce la un alt profesor, să aibă altă experiență”, spune Ionela Neagoe, directoarea Colegiului „Gheorghe Lazăr” din București, pentru sursa citată. 

Pe 8 aprilie 2022, Ministerul Educației a publicat metodologia pentru aprobarea și monitorizarea școlilor-pilot, explicată punctual. Oare în acest an instituțiile educaționale din Cluj se vor „autosesiza” sau sistemul educațional clujean consideră că a atins apogeul dezvoltării? 

Există o multitudine de procese prin care trebuie să trecem pentru a avea parte de o „Românie Educată”, însă ne este greu să credem că păstrarea zonei de confort se află între acestea. Un diagnostic al sistemului de educaţie românesc care pare să alunece cu uşurătate în polemicile publice spune că problema principală a acestuia este lipsa de modernizare. De data aceasta, Ministerul Educației întinde mâna către școlile care își doresc să schimbe ceva. Ar fi trist să nu existe niciun răspuns de la Cluj, județul care pretinde a fi lider în inovații, să nu-și dorească nimeni un viitor mai bun pentru educația copiilor din România. 

Comentarii Facebook