www.activenews.ro/stiri-social/Minciuna-are-posturi-TV-multe-dar-scurte-In-Piata-Victoriei-nu-au-fost-nici-150.000-nici-200.000-de-oameni-ci-mult-mai-putini.-Legile-fizicii-nu-pot-fi-schimbate-nici-prin-OUG-nici-prin-ordin-de-la-Cotroceni-140671

E clar ca se doreste sa fie protest cu orice pret! Saracii cei de la tineretul liberal au lucrat la foc-continuu in ultima saptamana. Totusi, fotografia articolului e de duminica nu credeti?

Pe la 19:15 era numai ăla cu portavocea în piața Unirii și se certa cu calul lui Màtyàs :)))))

Sunt corporatist stilat, nu pot sa vin pe ploaia asta. Sper sa nu afle sefii mei. Anuntati-ma cand se indreapta vremea.

Dragi asa zisi studenti. GATA. INTRECETI LIMITA. Daca nu mergeti in orasele voastre si protestati acolo. Lasati-ne sa traim linistiti in orasul nostru.

Nu mai vin la nici un miting.. paaa...

lasam psdistii ofuscati sa posteze, noi cei care vrem o tara normala, fara ca furtul sa fie legalizat ne vedem in piata unirii. Ce mai vrem de tot protestam ? demisia celor vinovati. Nu vreau sa fiu partenerul inselat si sa inchid ochii, mai bine divort.

Si eu sunt impotriva ciumei rosii, dar ajunge. Se va organiza referendum, daca mai fac smecherii iesim iar, dar hai sa lasam lucrurile sa revina la normal, sa revina si Euro

Oare nu s-a terminat, felicitari, v-ati atins scopul, ce mai vreti mai oameni buni? Chiar vreti sa faceti Untold 2, astepatati pana in august, lasati-ne sa ne plimbam, sa hoherim in pace, chiar ne-am saturat de voi si facebookul vostru, de ce vreti sa marim chiriile, sa cerem sa platiti CTP, sa fim mai exigenti la cum parcati si va comportati, daca… Citeste mai departe aveti vize de resedinta in buletine, etc. Lasati-ne sa traim in orasul nostru natal!

Da ma c.....c pe mitingul lor am fost destul.. am de invatat ..paaaaaaaaa

Diseara e vanatoare libera la iohanisti!

Cei din piata vor fi doar organizatori unsorosi si activele de partid.

Copii, sa mergem si noi sa le spunem doar un gand fiecare.

NO, GATA, NO, HAI!!!

AM AUZIT CA VA FI PREZENT SI GOTIU DE LA USR CLUJ. CUM CARE GOTIU? BETIUL ALA CARE DOARME IN PARLAMENT. SA-L SUSTINEM CAT MAI MULTI.

Azi in Piata Unirii vor fi doar cei mani****ti si platiti sa iasa in strada! Sa cunoastem adevarul.....

cine sunt "organizatorii protestului" la care se face referire?!

conteledesaintgermain.ro/au-inceput-sa-fie-retrasi-infiltratii-de-la-mitingul-din-piata-victoriei/07-02-2017

Sefa UNJR spune cum trebuie modificat abuzul în serviciu: Prag valoric obligatoriu
Judecătoarea Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, explică decizia C**ţii Constituţionale din 2016 cu privire la Articolul 297 Cod Penal - Abuzul în serviciu. Magistratul explică felul în care legiuitorul trebuie să pună articolul… Citeste mai departe de lege în acord cu decizia CCR.
Dana Gîrbovan spune că, potrivit CCR, abuzul în serviciu trebuie să aibă un prag valoric. De asemenea, trebuie menţionat clar ce înseamnă abuz prin prisma încălcării legilor, pentru a nu lăsa chestiunea la libera interpretare a judecătorilor, ceea ce i-ar transforma pe aceştia în legiuitori. CCR a mai menţionat că responsabilitatea modificărilor aparţine legiuitorului primar (Parlamentul) sau celui delegat (Guvernul), ceea ce ar putea înseamnă că şi decizia CCR pe "conflictul constituţional între instituţii" ar putea fi în defavoarea preşedintelui.
Argumentaţia preşedintelui UNJR:
"Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016
Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale - chiar partial - trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.
Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.
In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:
- incalcarea unei dispozitii exprese din lege,
- necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si
- definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.
1. Incalcarea legii
Primul dintre ele este si cel mai evident: "Curtea constată că sintagma 'îndeplineşte în mod defectuos' din cuprinsul dispoziţiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează 'prin încălcarea legii'”. "Curtea statuează că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului."
Trebuie prevederea legala sa fie expresa?
Raspunde tot Curtea: "Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raționamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice" – par.61 din decizie.
Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta – legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poată fi clarificat prin decizia judecatorului, "deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor".
2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.
Paragraful 69: "Curtea reţine că din perspectiva principiului „ultima ratio” în materie penală, nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală".
Paragraful 71: "Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuz de putere” şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice ş.a.m.d.".
Paragraful 76. Plecând de la cele expuse anterior, "Curtea constată că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea constată că legiuitorul a identificat şi reglementat la nivel legislativ extrapenal pârghiile necesare înlăturării consecinţelor unor fapte care, deşi, potrivit reglementării actuale se pot circumscrie săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, nu prezintă gradul de intensitate necesar aplicării unei pedepse penale".
Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de "ultima ratio”, a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.
Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.
CCR sublinieaza ca "responsabilitatea de a reglementa (...), în acord cu principiul anterior menţionat, prevederile privind „abuzul în serviciu”, ţine (...) de autoritatea legiuitoare primară/delegată (Parlament/Guvern)".
3. Definirea notiunii de act
"Curtea observă că noţiunea de 'act', folosită de legiuitor în cuprinsul reglementării infracţiunii de abuz în serviciu, nu este circumstanţiată la o anumită natură a acestuia. Astfel, Curtea observă că această noţiune poate fi interpretată fie în sensul de act material realizat de o persoană, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autorităţii publice, învestite cu competenţe normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecătoreşti. Din această perspectivă, Curtea observă că modalitatea de interpretare a noţiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, într-o anumită măsură, interferează cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor în mod expres printr-o legislaţie distinctă celei penale, cum ar fi procedura excepţiei de nelegalitate sau procedura căilor de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti." – par 79
Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres – in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta – Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri – cea judecatoreasca si cea legislativa – pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.
In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema