Proiectul lui Boc de 400 de locuințe pentru romii de la Pata Rât aprinde Clujul: „Primii să fie în blocul lui Boc”/„Aș vrea sute să stea în bloc cu mine”

Proiectul lui Emil Boc de a cumpăra peste 400 de locuințe pentru familiile din Pata Rât aprinde spiritele la Cluj. Deputatul Aurora Tasica Simu și reprezentanta TAC.social, poziții diametral opuse

Decizia Primăriei Cluj-Napoca de a cumpăra peste 400 de locuințe pentru familiile din Pata Rât continuă să provoace reacții puternice și să împartă opinia publică. Proiectul, finanțat din fonduri europene și norvegiene, este văzut de unii drept o șansă reală pentru integrarea unor oameni care trăiesc de ani de zile în condiții extrem de grele, în timp ce alții consideră că autoritățile trebuie să își asume direct consecințele unei astfel de politici.

În ultimele zile, dezbaterea s-a mutat în mediul online, unde mesajul publicat de deputatul AUR Aurora Tasica Simu a fost urmat de un răspuns amplu din partea Ancăi Georgescu, reprezentantă a organizației TAC.social, care lucrează de ani buni în comunitatea din Pata Rât.

Cele două aceeași problemă din perspective complet diferite: deputata de Cluj vorbește despre responsabilitatea administrației locale și despre modul în care ar trebui făcută integrarea, în timp ce reprezentanta TAC.social spune că oamenii din Pata Rât nu pot fi judecați în bloc și că în spatele etichetelor există sute de copii și adulți care merită șansa la o viață normală.

Aurora Tasica Simu: „Dacă este un proiect atât de bun, integrarea să înceapă cu cei care îl promovează”

În mesajul său, deputatul Aurora Tasica Simu spune că susținătorii proiectului ar trebui să fie primii care să demonstreze că acesta poate funcționa.

„Astăzi vreau să fac un apel către Emil Boc și către viceprimarii Clujului, aflând cu bucurie despre operațiunea strălucită și unică în România, prin care Primăria Cluj-Napoca a atras fonduri europene și norvegiene pentru a cumpăra peste 400 de apartamente pentru a fi repartizate exclusiv romilor de la Pata Rât. Fac un apel public către primarul Emil Boc și cei doi viceprimari ai Clujului să ne fie tuturor clujenilor modele de integrare a romilor în blocurile în care dânșii locuiesc”.

Deputatul consideră că primele locuințe cumpărate prin acest proiect ar trebui să fie chiar în blocurile în care locuiesc primarul Emil Boc și viceprimarii Dan Tarcea și Oláh Emese.

„Sunt convinsă că pentru reușita operațiunii cel mai bine este ca primele trei apartamente pe care le vor cumpăra pentru romii de la Pata Rât să fie pe scara blocului în care primarul și viceprimarii locuiesc. Astfel, Emil Boc, Dan Tarcea și Oláh Emese vor fi și faruri călăuzitoare, nu doar trompete ideologice mobilizatoare, după cum îi etichetează unii. În plus, ne-ar arăta tuturor, prin exemplul lor personal, cum se duce cap-coadă o asemenea operațiune progresistă de integrare, devenind modele de succes, astfel încât noi ceilalți să nu greșim și să nu șovăim”.

Aurora Tasica Simu spune că același exemplu ar trebui urmat și de consilierii locali care au votat proiectul.

„Evident că următoarele 27 de apartamente trebuie cumpărate pe scările blocurilor în care locuiesc consilierii locali, care și ei au datoria să devină modele de integrare a romilor alături de ei și de vecinii lor. Pentru că aș vrea Clujul cumva să devină primul oraș integrator model din lumea asta care tot ratează și eșuează să integreze migranți și minorități”.

În încheiere, deputatul afirmă că susține ideea ca proiectul să fie unul de succes și spune că „așa să-i ajute Dumnezeu să reușească, să fim cu toții câștigați și progresiști”.

Anca Georgescu, TAC.social: „Am publicat filmarea ca să vedeți unul dintre oamenii de care se spune că trebuie păziți clujenii”

Declarațiile deputatului au fost urmate de un răspuns din partea Ancăi Georgescu, reprezentantă a organizației TAC.social, care desfășoară de ani de zile proiecte sociale în comunitatea de la Pata Rât.

Aceasta a publicat un videoclip filmat în urmă cu doi ani cu Dorina, o fetiță de 11 ani pe care a cunoscut-o în timpul uneia dintre campaniile organizației. Anca Georgescu spune că imaginile nu au fost realizate pentru a fi făcute publice, însă a decis acum să le posteze în contextul dezbaterii.

„Am filmat discuția asta cu Dorina acum doi ani, fără intenția de a o publica vreodată. Eram într-una din cele cinci campanii TAC.social la Pata Rât și aveam minute libere, spre sfârșitul zilei. La fel și Dorina, 11 ani, care era cu noi de dimineața până seara, cu treabă.

Aici, ea avea o pauză de la curățat cuștile de vomă, caca, pipi și sânge. Le curăța cu o substanță specială, iritantă și, când vedeți că se scarpină la ochi, e fiindcă se frecase deja cu mănușile și substanța îi intrase-n ochi”.

Reprezentanta TAC.social spune că în acea zi a fost impresionată de inteligența și maturitatea copilului și că acesta a fost motivul pentru care a pornit camera telefonului.

„Dori era senzațională, cum e de când o știu: deșteaptă foc, dezinvoltă, dar și smerită, cu un umor rar la copii de 11 ani, și voluntar, și involuntar. De-asta am apăsat butonul de filmat, s-o înregistrez, s-o am pentru mine, minunată cum e”.

Ea explică faptul că tocmai mesajul deputatului a determinat-o să publice videoclipul.

„O public acum, filmarea, fiindcă vreau să i-o arăt și dedic de-a dreptu' doamnei deputat Aurora Tasica Simu.

Ca să-l vadă în carne și oase – și gânduri – pe unul din oamenii de care dorește dumneaei să-i păzească pe clujenii... normali.”

„Nu toți oamenii de la Pata Rât sunt niște minunați. Dar nici nu pot fi puși toți în aceeași categorie”

În postarea sa, Anca Georgescu spune că, după anii petrecuți în comunitate, a cunoscut sute de oameni și consideră că fiecare ar trebui judecat individual.

Ea recunoaște că există și persoane care creează probleme, însă spune că generalizarea este nedreaptă și că aceeași situație poate fi întâlnită în orice comunitate.

„Toți oamenii de la Pata Rât sunt niște minunați? Nu. Sunt și multe pramatii, exact ca printre clujenii «normali». Am stat la bloc, în Cluj, șaisprezece ani, știu ce zic.

Nu pot să promit, dar parcă le-aș lua câte-un interviu fiecăruia, să vedeți de cine vă e frică, dacă se mută în blocul dumneavoastră. De vreo zece-douăzeci mi-ar fi și mie frică. Vreo câteva sute aș vrea eu să stea în bloc cu mine. Pe alții nu-i cunosc suficient, deci n-am nicio părere”.

Pentru a explica de ce spune acest lucru, reprezentanta TAC.social vorbește despre câțiva dintre copiii pe care i-a cunoscut la Pata Rât.

„Mai este Raluca, 14 ani. Ea mi-a povestit cum, într-o dimineață, nu s-a dus la școală că tremura de foame. Deșteaptă, fină, modestă, timidă, matură, mereu gânditoare. Mai este Andreea, chiar acum se face femeie din copil, o ființă spirt, harnică, de încredere, i-aș da cheile de la casă fără să mă gândesc. Ah, și Larisa! De-abia acum o descopăr. Multă vreme am evitat-o, fiindcă e tare încruntată. De vara trecută o știu mai bine și mi-e teamă c-o să decid că-i chiar mai harnică decât Dori, ceea ce-i aproape imposibil”.

Anca Georgescu spune că în comunitate sunt mulți alți copii și tineri pe care i-a cunoscut de-a lungul timpului și pe care îi descrie ca fiind muncitori și responsabili.

„Mai sunt Denisa, Greta, Ramona, altă Ralucă, Andrei, Paul, mulți Cosmini și multe Andree”.

În încheierea mesajului, reprezentanta TAC.social îi transmite deputatului că oamenii ar trebui evaluați individual și nu prin prisma comunității din care provin.

„Ce ziceți, doamnă deputat, de felul ăsta de-a gândi despre cetățeni? N-o fi mai civilizat și mai drept? N-o fi de-a dreptul obligatoriu pentru un deputat?”

O dezbatere care depășește proiectul de locuințe

Schimbul de replici dintre deputatul Aurora Tasica Simu și reprezentanta TAC.social reflectă cele două perspective care domină în prezent dezbaterea privind proiectul Primăriei Cluj-Napoca.

În timp ce susținătorii proiectului spun că fiecare familie ar trebui analizată individual și că multe dintre persoanele care trăiesc la Pata Rât merită șansa la o locuință decentă și la integrare socială, criticii consideră că administrația locală trebuie să explice mai clar cum va fi implementat proiectul și cum vor fi gestionate efectele acestuia asupra comunităților în care vor fi cumpărate locuințele.

Subiectul continuă să genereze reacții puternice în spațiul public, iar comentariile din ultimele zile arată că relocarea familiilor din Pata Rât rămâne una dintre cele mai sensibile teme din Cluj-Napoca.