Joi 16 Iulie

Pădurarii îl acuză pe Nasra de ”Fake News”. Lemnele ”defrișate” sunt de fapt arbori doborâți de vânt - FOTO cu prăpădul din munții Clujului


Reprezentanții Direcției Silvice Cluj au reacționat după materialul video realizat de deputatul PSD, Horia Nasra, care prezenta tăierile masive de lemne din zona Măguri Răcătău.

Pădurarii spun că brazii fotografiați și filmați au fost doborâți de vânt în perioada 2017-2019 și că au fost exploatați cu ”respectarea întocmai a instrucțiunilor legale în vigoare, aceasta provenind din fondul forestier proprietate a statului administrat de către Direcția Silvica Cluj prin Ocolul Silvic Somesul Rece. De altfel, volum de masa lemnoasa doborat si rupt de astfel de fenomene meteorologice extreme în perioada amintită a fost de 21.375 mc, suprafață de pădure afectată cifrandu-se la peste 2760 hectare, varsta arboretelor incadrandu-se intre 30 și 90 de ani”.

În plus, pădurarii spun că dacă nu au fost găsite marcaje pe lemne ”se poate datora  lipsei cunoștințelor silvotehnice privind punerea în valoare a masei lemnoase coroborate cu faptul ca, prin punerea în valoare (marcare) numărul curent înscris pe arbore în urmă de 3(trei) ani, s-ar putea sa nu mai fie lizibil ca urmare a exploatării masei lemnoase prin corhanire, semitirire, și inevitabil prin inrezinare și trecerea unei perioade lungi de timp de la inventariere”.  

Deputatul Horia Nasra a precizat că va solicita controale pentru că versanții de la Măguri Răcătău au rămas fără pădure.

WhatsApp Image 2020-05-25 at 16.02.31.jpeg

WhatsApp Image 2020-05-25 at 16.04.28.jpeg

WhatsApp Image 2020-05-25 at 16.05.06.jpeg

În imaginile prezentate de deputatul Horia Nasra se văd versanți întregi rași la pământ.

Redăm mai jos explicațiile pădurarilor.

Suprafata de fond forestier care a fost prezentata de catre dl. deputat Horia Nasra ca fiind ”zona de munte defrisata”, este parte integrantă din fondul forestier național proprietate publica-privata a unor unități administrative din județul Alba, și se află în administrarea unei structuri silvice private (ocol silvic de regim) care nu este în subordinea Direcției Silvice Cluj. Ceea ce va putem confirma despre acea suprafață de fond forestier este faptul, ca și aceasta, la fel ca multe suprafețe de fond forestier din raza administrativă a Ocolului Silvic Somesul Rece din subordinea Direcției Silvice Cluj, a fost afectată de doborâturile de vânt din iulie 2011, precum și din perioada anilor 2017-2019, fapt certificat și de imaginile preluate din Google Earth.

Vis-a-vis de masa lemnoasă exploatată prezentată în imagini, va informam ca aceasta a fost pusă în valoare de către personalul silvic de la Ocolul Silvic Somesul Rece din subordinea Direcției Silvice Cluj, în urma doborâturilor de vânt produse în perioada 2017-2019, cu respectarea întocmai a instrucțiunilor legale în vigoare, aceasta provenind din fondul forestier proprietate a statului administrat de către Direcția Silvica Cluj prin Ocolul Silvic Somesul Rece. De altfel, volum de masa lemnoasa doborat si rupt de astfel de fenomene meteorologice extreme în perioada amintită a fost de 21.375 mc, suprafață de pădure afectată cifrandu-se la peste 2760 hectare, varsta arboretelor incadrandu-se intre 30 și 90 de ani. La aceasta data, cantitatea de masa lemnoasă exploatată si aflata in faze de exploatare este de peste 14.200 mc. Faptul ca dl. deputat Horia Nasra nu a găsit ”nici o forma de marcaj pe lemne” se poate datora  lipsei cunoștințelor silvotehnice privind punerea în valoare a masei lemnoase coroborate cu faptul ca, prin punerea în valoare (marcare) numărul curent înscris pe arbore în urmă de 3(trei) ani, s-ar putea sa nu mai fie lizibil ca urmare a exploatării masei lemnoase prin corhanire, semitirire, și inevitabil prin inrezinare și trecerea unei perioade lungi de timp de la inventariere.    

Prin datele prezentate anterior, dorim sa prezentăm corect cititorilor publicatiei dumneavoastra, aspectele legate de prezentul articolul, în sensul ca, activitatea de expoatare a arborilor de pe suprafața de fond forestier, nu este ”defrisare”, ci este o operațiune prevăzută în normele tehnice de conducere a arboretelor, care prevăd ca arboretele de rășinoase afectate de fenomene meteorologice (în cazul de fata doborâturi și rupturi de vânt) sa fie parcurse cu taieri prin care sa fie extrasa intreaga cantitate de masa lemnoasa in vedere evitarii aparitiei unor focare de infecție cu diverși agenți fitopatogeni. Drept urmare, modul de prezentare făcut de către dl. deputat Horia Nasra se înscrie în noul curent de genul ”Fake news”, care nu face decat sa aduca deservicii modul corect și profesionist în care silvicultorii clujeni se straduiesc din rasputeri sa ingrijeasca arboretele din admnistrare, singurul lor tel fiind menținerea integrității fondului forestier și îngrijirea arboretelor valoroase și pentru generatiile viitoare.

În ceea ce privește a doua parte a articolului, privind situația construcțiilor hidrografice pe cursul Somesului Rece, ne exprimăm solidaritatea fata de necesitatea demarării demersurilor necesare sistării lucrărilor de amenajare a respectivei microhidrocentrale, în scopul menținerii habitatului natural și a biodiversitatii mirificului afluent al Someșului”, a precizat Ing. Neag Traian Dan, de la Direcția Silvică Cluj.

Deși pădurarii spun că zona Măguri Răcătău a fost devastată de furtuni în 2017 - 2019, un clip video realizat de Voicu Tomoș, un fost pădurar din zonă care a fost demis și s-a ales cu plângeri penale după ce a demascat mafia lemnului, arată că încă din 2015 zona fusese tăiată masiv de hoți.

Tomoș este unul dintre pădurarii din Cluj care a denunțat, în 2013, la DNA mafia pădurilor. Voicu Tomoș susține că, în 2013, mita nu se mai număra în mii sau zeci de mii de lei, ci în „Holz-uri”, unul fiind egal cu 10.000 de lei. În total, doar de pe sectorul lui Tomoș, Măguri Răcătău, au fost furate 56.000 de camioane de lemne.

Tot lemnul a plecat la combinatul Holzindustrie de la Sebeș. Per total, din 1.900 de hectare, dacă le adunăm, mai există azi pădure pe 500 de hectare, restul este ras, la propriu. (Prejudiciul) este de milioane de euro. Asta este realitatea. Dacă luăm prețul de vânzare către populație, de 110-120 de lei/mc, și înmulțim cu minimul - 1.000 de metri cubi la hectar - și mai apoi cu 1.400 de hectare, rezultă 154 de milioane de lei, adică vreo 34 de milioane de euro. A fost un jaf la drumul mare”, a spus Tomoș, pentru Știri de Cluj.

Fostul pădurar recunoaște că a fost forțat să facă parte din mafia lemnului, dar că după autodenunț a fost înlăturat. ”Erai forțat să faci parte. Eu am fost pădurar din 2008. Ca să intru pe postul de pădurar a trebuit să dau 5.000 de euro unui șef de district. Am încercat să îmi fac treaba, să nu se fure lemn. În trei luni, am dat mai multe amenzi decât toți cei 18 pădurari din Ocolul Silvic Someșul Rece. Un anonim mi-a făcut o sesizare și a venit în control un inspector, Adrian Bălaș, care s-a plimbat prin tot parchetul tăiat legal înainte de a ajunge eu pădurar, și pe care mi l-a imputat mie, 30.000 de lei.

Era simplu să fii forțat. Până la urmă, inspectorul Bălaș a renunțat la control și a întocmit un altul, în care arăta că îmi lipsesc cinci metri cubi de lemn și, în schimb, a trebuit să îi dau 20 de metri cubi de cherestea, pentru inspecția respectivă, în valoare de 8.000 de lei.

Imediat am început să mă conformez și am făcut ce mi se spunea. Mi s-a atras atenția direct asupra acestui lucru. Prin șeful de district, inginerul Vasile Vesa, șef de Ocol la Silvic Someșul Rece, a cerut 30 de metri cubi de cherestea pentru că trebuie să doneze la nu știu ce mănăstire. Și de acum încolo am intrat în horă, știam cât e cotizația la fiecare inspecție ca să fie bine și ca să trăiesc și eu bine”, a mai spus el.

Un pădurar care stă pe pădurea statului făcea și 5.000 de lei pe zi, din lemne pe care le vindea ilegal. Își făcea rost de acte și trimitea lemnul la Holzindustrie, prin firmele care făceau exploatare și transport.

De exemplu, un camion duce 40 de metri cubi, ceea ce înseamnă că, în medie, șpaga era de 10.000 lei, și de acolo se împărțea frumos: 5.000 de lei la pădurar și 5.000 de lei la șeful de district. Dacă trebuia să dai și mai sus, se mai trimitea un camion. Probele sunt în teren, milioane de cioate tăiate ilegal. Șpaga la șefi se dădea doar prin șeful de district”, a completat Tomoș, care spune că un pădurar are un salariu lunar de 1.000 de lei, din care rămâne cu 500 de lei după toate penalitățile pentru pierderi. 

Călin Bâlc și Voicu Tomoș sunt cei doi pădurari care s-au autodenunțat în iarna anului 2013 la Serviciul Teritorial Cluj al DNA, iar rezultatul a fost că directorul Direcţiei Silvice Cluj, Traian Mariş, a fost arestat și apoi condamnat cu suspendare. Toți cei care s-au autodenunțat au fost dați afară, dar Mariș a fost reangajat la Direcția Silvică pe post de șef.

ec7ce2d5a5d53aa8e3728e79897cc969.jpg

Comentarii Facebook