UPDATE 25 ianuarie 2025: Ce spun reprezentanții proiectului despre buget: Din totalul cheltuielilor de personal, 76,46% sunt destinați exclusiv personalului de specialitate. Sumele prezentate sunt brute: 9550 lei brut este, de fapt, 5580 lei net!

Reprezentanții proiectului derulat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj au făcut mai multe precizări pentru Știri de Cluj, subliniind importanța proiectului în rândul comunității rrome defavorizate.

Aceștia au subliniat faptul că proiectul este în primul rând despre asistență socială, nu despre ajutor social (beneficii materiale). Prin urmare, pentru a putea fi pus în aplicare este mare nevoie de experți.

Astfel, bugetul proiectului a fost construit în așa fel încât impactul în comunitate să fie maxim. Mai exact, din totalul cheltuielilor de personal, 76,46% sunt destinați exclusiv personalului de specialitate (asistenți sociali, psihologi, îngrijitori copii, facilitatori) implicat direct în lucrul cu beneficiarii. 

Redăm mai jos integral precizările făcute pentru Știri de Cluj de reprezentanții Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj: 

„Având în vedere informațiile parțiale propagate recent în spațiul public referitoare la bugetul proiectului „Pachet de măsuri de asistență socială pentru SUStenabilitatea proiectelor de desegregare din Pata Rât (PAS SUS 2)”, vă prezentăm următoarele date oficiale: 

PAS SUS 2 finanțează un proces complex de desegregare, pentru 550 de beneficiari relocați de la Pata-Rât, în 123 de locuințe cu caracter social, situate în cinci localități diferite.

Relocarea unei familii fără suport psihosocial duce frecvent la degradarea locuințelor și excluziune. Experții ZMC asigură managementul preventiv și proactiv pentru a proteja investiția publică pe termen lung.  Totodată, prin acest proiect se susține educația pentru 45 de elevi care provin din Pata-Rât. În absența acestui sprijin, riscul de abandon școlar, cu toate consecințele sale, este unul foarte crescut.

Suma de 9.550 lei prezentată ca fiind „salariul managerului” reprezintă, în realitate, costul total al angajatorului (brut) și este alocată pentru o fracțiune de normă de 4 ore pe zi. Venitul net (suma încasată de angajat) pentru coordonarea acestui proiect complex este de aproximativ 5.580 lei. Față de anul 2025, norma de lucru pentru acest post a fost redusă de la 6 ore la 4 ore, deoarece procedurile administrative au fost deja consolidate. De asemenea, la managerul financiar, a fost înjumătățită norma, de la opt la patru ore, din aceleași motive. Din economiile astfel rezultate, am bugetat încă o normă întreargă de facilitator comunitar, adică un specialist care lucrează nemijlocit cu beneficiarii proiectului.

Bugetul proiectului este construit pentru a maximiza impactul în comunitate: din totalul cheltuielilor de personal, 76,46% sunt destinați exclusiv personalului de specialitate (asistenți sociali, psihologi, îngrijitori copii, facilitatori) implicat direct în lucrul cu beneficiarii. Echipa de implementare (management, achiziții, juridic) reprezintă un procent minim necesar pentru a asigura suportul echipei de intervenție. Menționăm ca managerul de proiect este la rândul său psiholog și asistent social, cu doctorat în sociologie. Anterior poziției ocupate la ZMC, a lucrat pentru reprezentanța Comisiei Europene în România, și pentru Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale, cu sediul la Viena.

Alinierea la standardele naționale de cost

Remunerarea personalului ZMC nu este stabilită arbitrar, ci respectă plafoanele maxime de costuri unitare impuse de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) prin Ghidul Solicitantului/ Condiții Generale aferente Programului Incluziune și Demnitate Socială - deși acest lucru nu era necesar.

Comparație plafoane MIPE cu valorile bugetate în proiectul PAS SUS 2:

Totodată, sumele sunt aliniate și cu grilele aplicabile instituțiilor publice din domeniul asistenței sociale.

De ce este nevoie de experți?

PAS SUS 2 este în primul rând despre asistență socială, nu despre ajutor social (beneficii materiale). Asistența socială a fost un domeniu constant subfinanțat și subapreciat la nivelul opiniei publice. Asistența socială de calitate înseamnă, în primul rând, personal de calitate. Proiectul PAS SUS 2 nu se rezumă la o simplă distribuție de fonduri, ci la un proces complex de management de caz pentru 550 de beneficiari și implică administrarea a 123 de locuințe cu caracter social, situate în 5 localități diferite, la care se adaugă managementul de caz în vederea prevenirii abandonului școlar pentru minimum 45 de copii și adolescenți care încă locuiesc în comunitate. Acești copii sunt însoțiți zilnic de specialiștii ZMC la școală.

Simpla relocare într-o locuință socială nu rezolvă provocările beneficiarilor și poate chiar să le acutizeze, fără măsuri de asistență psiho-socială și suport administrativ – un tip de asistență inovativ, care nu este acoperit de serviciile publice de asistență socială. Calitatea serviciului depinde de capacitatea specialistului de a gestiona situații de criză multiple (violență de gen, abandon școlar, adicții). Echipa trebuie să asigure un management preventiv și proactiv, care să minimizeze riscurile financiare și operaționale pe termen lung.

Metoda dezvoltată de ZMC pentru desegregarea de la Pata-Rât și reintegrarea socială a persoanelor mutate, bazată pe cele menționate anterior, a fost recunoscută în 2025 de OCDE ca o bună practică în dezvoltarea incluzivă a orașelor și urmează să fie inclusă într-un catalog internațional de bune practici, editat în comun de OCDE și Comisia Europeană”, au subliniat reprezentanții proiectului derulat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.

--------------------------------------------

Știrea inițială

În urmă cu trei zile, consilierul local din partea AUR, Anca Ciubăncan, l-a scos din sărite pe viceprimarul Dan Tarcea în momentul în care a cerut socoteală pentru anumite cheltuieli haotice făcute de Primăria Cluj-Napoca. Mai exact Proiectul de hotărâre nr. 46f care viza „aprobarea implementării în anul 2026 a proiectului „Pachet de măsuri de asistență socială pentru SeStenabilitatea proiectelor de desegregare din Pata Rât (PAS SUS 2)” al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Proiect din inițativa doamnei Oláh-Grecoiu Emese, consilier local și viceprimar. Comisia I și Comisia V”.

Suma uriașă pe care o primesc cei care au grijă de comunitatea de la Pata Rât: salarii de milioane pe an

Într-un Consiliu Local unde majoritatea proiectelor sunt votate la foc automat fără prea multă dezbatere, intervenția Ancăi Ciubăncan a dus la reacția viceprimarului Dan Tarcea, care a exclamat: ”„La bazaconii nu vă mai răspund. Să vă răspundă alți colegi. Nu sunt manager de proiecte. Puneți mâna și citiți, sunteți de 6 ani consilier și habar nu aveți. Îmi pare rău că vorbesc așa cu o doamnă. Ne faceți să ne pierdem vremea aici, că habar nu aveți să citiți un proiect. V-aș fi răspuns cu mare drag, dacă era întrebare serioasă. V-ați decredibilizat total, puneți întrebări numai de dragul de a pune întrebări”, a fost replica lui Dan Tarcea.

Ce a vrut să afle Anca Ciubăncan? În primul rând de ce în tabelul unde sunt trecute cheltuielile pentru proiect nu apar numele celor care ocupă acele posturi. Mai mult, consiliera a remarcat că anumite par exagerat de mari.

„Vreau să vă spun că am citit destul de bine acest proiect și vreau să vă întreb: cine sunt oamenii plății? Avem un tabel atașat, cum au fost selecționați, ce contracte au, sunt deja angajați ai Primăriei? Fără nicio nominală, pontaje, indicatori de performanță, nu avem proiect, avem cec în alb. Titlul sună bine, dar decontarea față de ceea ce s-a întâmplat înainte… câte persoane din cadrul Primăriei lucrează direct la acest proiect? Manager proiect 4 ore pe zi – 9550 lei salariul conform tabelului. Consumabile birou, papetărie 2.000 lei? Curățenie 2.000 lei? Telefon intern 1.500 lei? Tabelul cu costurile îl aveți mai jos și îl puteți consulta”, a fost dilema Ancăi Ciubăncan care a inflamat spiritele.

În cele din urmă proiectul a trecut, însă problema ridicată de consilierul AUR rămâne aceeași: de ce sunt cheltuielile atât de mari, și, mai mult, de ce aproape 80% din fonduri sunt destinate salariilor celor din echipa de implementare a proiectului și prea puține ajung cu adevărat în comunitatea de la Pata Rât.

VIDEO. Dan Tarcea a răbufnit: „La bazaconii nu vă mai răspund! În stilul dumneavoastră caracteristic, habar nu aveți despre ce votați” 

Bugetul total al proiectului pentru 2026 este de 3.361.620 lei. Din această sumă importantă, 2.845.200 lei sunt alocați salariilor. Așadar, 84% din totalul fondurilor alocate sunt pentru salariile celor care acordă asistență socială comunității din Pata Rât. 

Așadar, avem un manager de proiect care plătit cu 9.550 lei lunar la o normă de 4 ore pe zi, un manager financiar plătit cu 7.500 de lei la aceeași normă, în timp ce un specialist în achiziții publice, care are o normă de 2 ore pe zi, primește 3.225 lei. 

Viceprimarul Dan Tarcea a menționat că este vorba de salariul brut și că managerul de proiect își merită banii pentru că „a adus 15 milioane de euro” , bani europeni. 

Astfel, cu toate că acești oameni lucrează direct cu comunitatea din Pata Rât și sub o formă sau alta îi pot ajuta pe oameni, e greu de înțeles de ce 84% din fonduri merg pe salarii și doar restul de 16% sunt alocați „costurilor pentru implementarea proiectului”. Din nou, și aici vorbim despre unele costuri care nu au implicare directă în viața comunității din Pata Rât, cum ar fi consumabile birou de 4.000 de lei pe lună sau 1.500 de lei facturile la telefonie și internet.

Asta înseamnă peste 84% din buget direcționat către plata personalului. Doar 516.420 lei, aproximativ 15%, rămân pentru toate celelalte cheltuieli: activități educaționale, hrană, îmbrăcăminte, servicii, utilități, sprijin direct pentru beneficiari.

Cât despre îmbrăcămintea pentru oamenii neajutorați din Pata Rât, aceasta are un cost de 25.000 de lei lunar, în timp ce hrana pentru elevii din zona defavorizată costă 6.500 de lei. Din totalul de 3.361.620 alocați.

Nimeni nu poate contesta, însă, că un asftel de proiect este benefic societății, pentru că are ca scop prevenirea abandonului școlar sau integrarea socială a familiilor relocate la Pata Rât.