Scriitorul Cornel Udrea a relatat că cineva a distrus macheta statuii nemuritorului personaj pitoresc al Clujului, Lulu, probabil cel mai cunoscut om din oraș timp de zeci de ani. 

”Lulu, realizat de sculptorul Ilarion Voinea, ”îmbrăcat” de dna. Elena Basso, fosta șefă a Catedrei de Design Vestimentar a UAD (Universitatea de Artă ți Design), cu un succes formidabil, la spectacolul LULU, când am lansat și monografia LULU. Niște imbecili, cretini au distrus-o. I-am găsit doar scheletul de sârmă!”, a spus scriitorul Udrea.

Macheta a fost realizată de sculptorul Ilarion Voinea, la propunerea făcută în 2013 de poetul Ion Mureşan. Acesta a cerut să îi fie ridicată o statuie lui Lulu. Propunerea a devenit virală pe internet, dar nu a mai fost pusă în practică, macheta fiind distrusă.

Cu toate acestea, încă nu este târziu ca acest lucru să fie făcut, iar Lulu să nu fie uitat. 

Acesta s-a născut în 1951, în Aşchileu Mare, a spus preotul Iustin Chira, foarte apropiat de Lulu. În 2021 s-au împlinit 70 de ani de la nașterea lui și 15 ani de la moarte. Tatăl lui Lulu a fost miliţian, de etnie maghiară, iar mama a fost româncă. El s-a născut cu o debilitate mintală, practic având comportamentul unui copil de 4-5 ani. 

Lulu a fost apropiat de marii preoți ai Clujului

Lulu a fost apropiat de marile fețe bisericești ale Clujului. Episcopul Teofil Herineanu îi purta de grijă și se ocupa ca băieții de la Seminar să îi ducă iarna haine groase. Lulu primea și mâncare și era lăsat să doarmă la căminul preoților. El a stat la catafalcul episcopului, când acesta a murit în 1992, plin de recunoștință pentru ajutorul dat.

Mitropolitul Bartolomeu l-a îndrăgit și ajutat mult. Acum 15 ani, când a murit Lulu, Leul Ardealului, IPS Barolomeu, a preluat înmormântarea și a condus slujba religioasă din curtea Palatului Mitropoliei. Înaltul prelat a spus că n-a ştiut că de fapt pe Lulu îl cheamă Iosif, dar l-a apreciat pentru sufletul său.

Poetul Ion Mureșan: Lulu era un om liber

Lulu era atât de cunoscut încât bucătăresele îl pofteau în restaurant pentru a-l servi, iar șoferii de autobuz opreau în plină stradă pentru a-l lua în mașină.

”Lulu era omul liber din noi. Câti oameni exista în Cluj, tot atâtea biografii avea el. Nimeni nu putea spune ce vârsta avea. Nimeni nu știe ca Lulu sa fi arătat altfel vreodată.

Nici nu cred ca avea buletin de identitate. Cui să-l prezinte la control? Lulu era bun. Nu a făcut, spun legendele, nici un rău. Dacă ar fi putut sta pe loc, dacă ar fi putut fi oprit din misiune, cea mai potrivită ocupație ar fi fost pentru el aceea de jucărie pentru copii si îngrijitor de oameni bătrâni: sa-l traga copiii de gradinita de urechi, iar el sa încerce să-i sperie, si sa ajute babutele sa treacă strada.

Pentru el opreau autobuzele, troleibuzele, taxiurile, trenurile. Si vapoarele ar fi oprit, dacă ar fi navigat pe Somes. Mergea mereu pâna la capatul liniei.

Un prieten, aflând tristă veste, a oftat: ”Numai avioanele nu au oprit pentru Lulu!”. Nu exista vânzătoare din magazine, școlar, polițist, șofer, ceferist, om care sa i se nimerit în fata pe care sa nu-l fi întrebat: ”Ce mai faci?” Când era mai tânăr, cerea ”un leu de trei”. Apoi, cu vremea, nu a mai cerut nici atât. 

A murit la Mitropolie. De acolo începe prima lui călătorie cu avionul. La clasa business. Și cred ca Dumnezeu i-a repartizat, în loc de stewardese de cantina, niște îngeri”, a scris, în Evz, poetul clujean Ion Mureșan la dispariția lui Lulu.

Macheta statuii nemuritorului Lul, distrusă de persoane necunoscute. Se împlinesc 70 de ani de la nașterea lui

În amintirea lui Lulu

- frumosul ”nebun” de la Cluj – de Sandu Cătinean

Noaptea, când adoarme Clujul

Dinspre munţi, poate din Buru

Vine-un vânt, ce-mi dă curajul

Să nu-l uit în veac, pe Lulu

Mic, tăcut, cu capu-n piept

Parcă-l văd mergând spre casă

Micul nostru înţelept

Lumea-i rea, dar lui nu-i pasă

Trage aerul pe nări

Scormonind prin gând, alene

Trec năluci din patru zări

„Dă-mi un leu de tri, măi nene”

Clopotele trag a milă

Lulu-şi trage greu căciula

Merge trist, de răi i-e silă

„Mâine-i praznic la Nicula”

Lulu strânge tot mai tare

Un palton, pe-un trup micuţ

Vântu-i greu, căciula-i mare

Pe palton, un peticuţ...

Dar nu-i bai, e sărbătoare

„Ce nebun frumos la Cluj”

Zice-o damă cu ardoare

Ţipător dată cu ruj

Lulu zice-un „săru-mâna”

Cântă trist un pămpălău

Dama e-n decor stăpâna

„Tulai Doamne-un... ceacanău”

Şi mergând încet, agale

Noaptea se înstăpâneşte

Cin” să-i stea lui Lulu-n cale

Când tot Clujul îl iubeşte?

Sandu Cătinean din Bonţida

“Cel care vine din brazi”