Ioan-Aurel Pop, lecție de istorie despre evreii din Ardeal: „Sunt evrei, dar sunt ai noștri și nu vi-i dăm!” Povestea care l-a impresionat pe academician

Proiectul Muzeului Etnografic al Transilvaniei de a aduce prima casă evreiască în muzeul în aer liber din Hoia a fost doar punctul de plecare pentru un amplu mesaj al președintelui Academiei Române, istoricul Ioan-Aurel Pop. Profesorul a vorbit despre conviețuirea dintre români și evrei în Transilvania, despre solidaritatea dintre comunități în vremuri de extremism și despre episoade mai puțin cunoscute din istoria regiunii.

Ioan-Aurel Pop, lecție de istorie despre evreii din Ardeal: „Sunt evrei, dar sunt ai noștri și nu vi-i dăm!”

Ioan-Aurel Pop salută inițiativa muzeului, care va aduce la Cluj o casă evreiască autentică din Cămârzana, județul Satu Mare. Ansamblul va fi completat de o instalație artistică realizată de Belu Simion Făinaru, dedicată evreilor deportați din nordul Transilvaniei și exterminați la Auschwitz. Însă istoricul spune că valoarea proiectului depășește recuperarea unui monument de patrimoniu.

„Este frumos și bine că este așa. Muzeul Etnografic din Cluj-Napoca este «al Transilvaniei», iar Transilvania aparține tuturor locuitorilor săi. Unii dintre acești locuitori au fost evrei (...) Dar au fost și evrei locuitori în sate și, lucru mai rar, evrei-țărani”, afirmă președintele Academiei Române. 

Mărturia unui supraviețuitor al Holocaustului

Pentru a explica de ce această parte a istoriei nu trebuie uitată, Ioan-Aurel Pop evocă povestea compozitorului Harry Maiorovici, născut la Sighetu Marmației în 1918, deportat într-un lagăr nazist și întors în România după război.

„Harry Maiorovici și-a trăit «istoria» în România și mi-a povestit cum evreii și românii din Sighet erau în copilăria lui împreună, trăiau și munceau împreună și s-au apărat împreună de extremismul legionarilor, cu ajutorul deputatului țărănist Ilie Lazăr”, scrie istoricul. Acesta spune că Ilie Lazăr și țăranii români i-au considerat pe evrei „frații noștri” și „nu au lăsat să fie dați pe mâna proștilor”, oprind manifestările antisemite din zonă.

Episodul dramatic de la Moisei

Ioan-Aurel Pop amintește și un episod petrecut în octombrie 1944, în satul Moisei, când militarii maghiari aflați în retragere au cerut localnicilor să le predea evreii din sat. Răspunsul bătrânilor a rămas unul dintre cele mai impresionante exemple de solidaritate din istoria Transilvaniei. „Sunt evrei, dar sunt ai noștri și nu vi-i dăm!”, au răspuns aceștia, refuzând să-i predea.

Istoricul amintește că în aceeași perioadă, la Moisei, au fost uciși 29 de români și trei evrei de către unități militare maghiare, iar ulterior sculptorul Gheza Vida a ridicat celebrul ansamblu „Sfatul bătrânilor”, inspirat de curajul localnicilor.

„Nu doar despre Holocaust, ci și despre conviețuire”

În opinia lui Ioan-Aurel Pop, atunci când este evocată istoria evreilor din România, accentul cade aproape exclusiv pe Holocaust și pe discriminările îndurate. „Casa evreiască din Cămârzana reflectă o lume care nu mai este. Dar este o lume care a fost vie. Când se vorbește la noi despre evrei, de regulă se vorbește despre discriminări, despre Holocaust, despre antisemitism. Muzeul Etnografic al Transilvaniei ne invită să vorbim și despre altceva, anume despre conviețuire”, spune istoricul.

Acesta susține că, dincolo de tragediile istoriei, românii, maghiarii, sașii și evreii au împărțit timp de generații aceeași provincie, și-au respectat tradițiile și au construit împreună comunități. În opinia sa, includerea unei case evreiești în Muzeul Etnografic al Transilvaniei reprezintă nu doar recuperarea unui patrimoniu material, ci și o invitație de a privi istoria în întregul ei, cu tragediile, dar și cu exemplele de solidaritate și conviețuire care au existat în Transilvania.