Emil Boc propune o alternativă la interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. „Doar interzicerea nu elimină riscul”
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, susține că simpla interzicere a accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale nu reprezintă o soluție viabilă pentru protecția minorilor în mediul online, avertizând că astfel de măsuri creează doar „iluzii de siguranță”.
Declarațiile vin în contextul unei dezbateri organizate în cadrul Comitetului European al Regiunilor, pe tema protecției minorilor în spațiul digital, la care a participat și comisarul european pentru tineret, Glenn Micallef. Emil Boc a subliniat că cei mici au dreptul să fie protejați online la fel ca în viața reală, fără a fi obligați să aleagă între siguranță și participare în lumea digitală.
„O simplă interzicere a accesului copiilor la rețelele sociale nu este soluția corectă. Nu pentru că riscurile sunt mici – ele sunt reale și grave – ci pentru că interzicerea nu elimină riscul, ci îl deplasează”, a transmis edilul.
Interdicțiile împing problema „în umbră”
Emil Boc a amintit că mai multe state analizează sau aplică deja restricții: Franța și Danemarca discută pragul de 15 ani, iar Australia va interzice accesul sub 16 ani începând cu 2025. Totuși, primarul Clujului avertizează că, în practică, copiii nu dispar din mediul digital, ci găsesc modalități de a ocoli regulile.
„Ei pot folosi date de naștere false, conturile părinților, VPN-uri, platforme nereglementate sau spații criptate și anonime. Și acolo sunt și mai puțin protejați”, a explicat Boc, citându-l pe sociologul Zygmunt Bauman: „Interdicțiile nu elimină comportamentul – ci îl împing în umbră.”
Potrivit acestuia, viața digitală nu mai este opțională pentru copii: este spațiul în care învață, comunică, își construiesc identitatea și participă la viața socială. Excluderea completă până la 15 sau 16 ani înseamnă, spune Boc, „deconectarea de la realitate, nu protecție”.
Acces responsabil, nu interzicere
Emil Boc propune o abordare bazată pe reglementare inteligentă, nu pe interdicție totală. Printre soluțiile avansate se numără:
1. Verificarea identității la crearea conturilor
Nu vârstă autodeclarată și nu anonimat, ci identitate verificată prin sisteme de încredere. Exemplele din Coreea de Sud și Germania arată că astfel se reduc conturile false și abuzurile.
2. Conturi adaptate vârstei
Copiii ar trebui să aibă acces la medii digitale sigure: contact limitat cu străinii, fără amplificare algoritmică, fără publicitate direcționată și cu moderare puternică implicită, conform principiilor UE de „age-appropriate design”.
3. Educație digitală, nu excludere
Școlile trebuie să-i învețe pe copii cum să recunoască cyberbullying-ul, să raporteze abuzurile, să identifice conținutul fals și manipularea prin inteligență artificială și să-și dezvolte reziliența digitală. „Interzicerea nu învață nimic. Educația construiește reziliență”, afirmă Boc.
4. Responsabilitatea platformelor
Platformele trebuie obligate prin lege să detecteze conturi false și boți, să prevină grooming-ul asistat de AI și să intervină rapid la raportările care implică minori. „Părinții nu pot lupta singuri împotriva algoritmilor”, subliniază edilul.
Riscurile unei interdicții totale
Primarul Clujului avertizează că o interdicție completă transmite un mesaj periculos copiilor: „Nu sunteți de încredere. Sunteți excluși”. Consecințele pot fi frustrarea, comportamentul secret, folosirea de platforme ilegale sau nesigure și pierderea supravegherii unui adult.
„Nu protejăm copiii pretinzând că lumea digitală nu există. Protecția nu înseamnă interdicție. Siguranța nu înseamnă tăcere. Educația este mai puternică decât excluderea”, a concluzionat Emil Boc.
În viziunea sa, soluția reală este un acces responsabil la spațiul public digital, cu garanții puternice, reguli clare și educație adaptată vremurilor în care copiii trăiesc deja online.
1 Comentariu