Miercuri 8 Aprilie

Clujeanul care a încercat să-l împuște pe Gheorghe Gheorghiu Dej își amintește de torționarul Ficior

 

Medicul psihiatru clujean Traian Neamţu, unul dintre foștii deținuți politici de la închisoarea Periprava, condamnat la 10 ani pentru că a vrut să îl împuşte pe Gheorghiu-Dej, își amintește de torționarul Ion Ficior.

 

Traian Neamţu are acum 79 de ani și a stat închis şase ani în celulele închisorii Gherla, la coloniile de muncă de la Periprava, Salcia şi Stoieneşti. Actualul preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR) Cluj a povestit ce s-a întâmplat acum 55 de ani, în perioada în care a fost închis.

 

Am fost deţinut în Colonia de Muncă de la Periprava în două rânduri, din decembrie 1959 până în vara anului 1960 şi apoi încă un timp în anul 1963. La Periprava, unde am ajuns în 6 decembrie 1959, am construit două blocuri din cărămizi pentru ofiţeri şi gardieni. Acolo erau peste 4.000 de ţărani care nu vroiau să intre în colectiv, legionari, reţinuţi administrativ. La Periprava l-am cunoscut pe acest Ion Ficior, era locotenent major. Era un tip de ţăran îndesat, bine clădit, dur, care umbla ţanţoş, cu cizmele lustruite. Ţin minte că avea un cal alb, cu care vizita centrele de lucru. Ştia să bată bine, când bătea, ştiai că ai căpătat, când primeai o palmă să te întorci peste cap. Eu, personal, am scăpat şi nu am fost bătut de el, dar l-a bătut pe fratele meu, Augustin Neamţu, care l-a lovit pe un turnător notoriu şi a intrat pe mâna lui Ficior, care i-a arătat cum se bate. L-a pus în lanţuri şi l-a băgat la izolare, pentru că şi-a permis să se atingă de omul lor de legătură”, a povestit Neamţu, conform Mediafax.ro.

 

Pentru ei nu era nevoie de un motiv să ne bată, te băteau dacă nu le plăcea cum umblai. L-am auzit acum că a spus că deţinuţii au murit de bătrâneţe la Periprava, dar să-şi amintească numai de căpitanul Duca, din Gherla, din lotul de la Târgovişte, care a murit de foame la 30 de ani, ultimele lui cuvinte fiind «n-aveţi o bucată de pâine?». La fel a murit acolo şi părintele Bacoţiu. Mureau pe capete şi erau adunaţi într-o cameră mică, iar până venea tovarăşul procuror, oamenii erau mâncaţi de şobolani. Iarna îngheţau şi apoi cadavrele, în pielea goală, erau puse într-un cărucior pentru că hainele statului nu puteau fi băgate în pământ, costau bani, şi îngropate în gropi comune”, și-a mai amintit Traian Neamţu.

 

Medicul clujean a fost închis 10 ani după ce a încercat să îl împuște pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pentru a se putea înscrie la Facultatea de Medicină din Cluj a trebuit să scrie în acte că este ”proletar”, omițând să spună că provine dintr-o familie înstărită din comuna Mintiu Gherlii, judeţul Cluj. După venirea comuniștilor, părinții medicului Neamțu au rămas săraci, confiscându-li-se tot.

 

Pe mama au închis-o şi am rămas, practic, pe drumuri. Am fost dat afară din ultima clasă de liceu, nu aveam ce mânca şi am fost nevoit să lucrez pe şantiere ca să îmi pot câştiga o bucată de pâine”, a spus Neamțu, care a fost raportat de un coleg de facultate că nu este deloc ”proletar”, ci un chiabur, fiind dat afară de la facultate, cu toate insistențele rectorului de atunci al universităţii clujene, Constantin Daicoviciu.

 

M-am consolat, dar a crescut în mine ura faţă de regimul comunist. Am luptat pe toate căile, cum am putut, iar în 1956 ne-am pregătit cu mai mulţi şi ne-am gândit ce bine ar fi să îl împuşcăm pe Gheorghe Gheorghiu-Dej şi să se extindă revoluţia din Ungaria în ţările socialiste”, spune Traian Neamţu, conform Mediafax.ro.

 

Securitatea i-a descoperit, iar Traian Neamțu condamnat la 10 ani de închisoare. Numai în 1964, după eliberare, a reușit să își reia studiile la Facultarea de Medicină din Cluj-Napoca.

Comentarii Facebook