Cluj-Napoca se transformă într-o gaură neagră. Localitățile care dispar pentru că oamenii își caută o viață mai bună „la oraș”
Cluj-Napoca este printre cele mai „hot” locuri din România, acolo unde multă lume visează să trăiască. Desigur, mai avem exemplul București, Iași, Craiova, Timișoara și alte mari localități. Totuși, puțină lume realizează că municipiul Cluj-Napoca acționează precum o gaură neagră care înghite alte localități mici.
Cluj-Napoca absoarbe populația din alte orașe și se transformă într-o gaură neagră
Desigur, metaforic, însă cert e că aproape 10 localități din România sunt pe cale de dispariție, adică rămân fără locuitori, tocmai pentru că mare parte din oameni au plecat fie la muncă în străinătate, fie la Cluj-Napoca sau București. Așadar, potrivit Gândul, în timp ce Clujul devine „noul București” prin dezvoltare accelerată, prețuri în creștere și aflux de tineri, alte localități intră pe un drum periculos – cel al irelevanței sociale și economice.
Dispariția nu presupune ștergerea de pe hartă, ci pierderea treptată a rolului social, economic și administrativ. Populația scade dramatic, resursele financiare se diminuează, iar infrastructura și serviciile se degradează. Conform unei analize realizate de construct-intelligence.ro, în următorii 15 ani, până la 20% dintre orașele mici și medii din România riscă să devină irelevante.
Două dintre cauzele majore sunt exodul populației și îmbătrânirea demografică. România a pierdut peste 2,5 milioane de locuitori în ultimele două decenii, înregistrând cea mai mare scădere din Uniunea Europeană. În paralel, ponderea persoanelor peste 65 de ani a ajuns la aproape 20% și continuă să crească.
Bucureștiul și Cluj-Napoca atrag constant forță de muncă și investiții. Clujul, în special, devine un pol universitar și IT comparabil cu Bucureștiul, dar acest succes are un cost: zeci de alte orașe se golesc de tineri și de oportunități. Iașiul și Timișoara au și ele roluri regionale puternice, însă nu pot absorbi presiunea dezechilibrelor naționale.
Lista orașelor românești pe cale de dispariție:
- Reșița, care a pierdut colosul industrial UCM, intrat în faliment în 2025;
- Câmpulung, afectat de prăbușirea ARO, cu doar 27.574 de locuitori rămași;
- Petroșani și Lupeni, orașe miniere fără alternative economice;
- Motru, dependent de sectorul energetic aflat în declin;
- Roman, aflat în scădere demografică accentuată;
- Tecuci și Turnu Măgurele, izolate geografic și economic;
- Reghin, vulnerabil prin dependența de industria lemnului;
- Tulcea, dependentă de un turism instabil.
4 Comentarii