Cîmpeanu face un pas înapoi. Ministrul Educației nu mai este atât de sigur de trecerea la trimestre: Este discutabil, sunt argumente pro și contra


Ministrul Educației anunță o dezbatere pe subiectul semestre versus trimestre, în luna martie, și precizează că a primit de la specialiști în Științele Educației din subordine analiza pe care a cerut-o pentru a fundamenta o eventuală trecere la trimestre a anului școlar 2022-2023. 

Sorin Cîmpeanu declară că a primit analiza solicitată de la Unitatea pentru Cercetare în Educație, în legătură cu trecerea activității școlare pe trimestre, însă nu mai este atât de sigur că ar fi suficiente argumente pentru legiferarea inițiativei sale, într-un interviu la gandul.ro.

Reamintim că Sorin Cîmpeanu a vorbit acum două săptămâni, în cadrul unei intervenții televizate, despre renunțarea la semestre și trecerea la trimestre, cu 5 vacanțe aferente. Ministrul Educației spunea că o decizie „fundamentată” va fi luată în martie, însă părea foarte convins de faptul că anume trecerea la semestre a influențat scăderea calității sistemului de învățământ din România. 

Am început cu semestre în 1998. Nu știu dacă e coincidență sau nu, dar de atunci, calitatea sistemului de învățământ a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naționale. Tot de atunci a început să crească și abandonul școlar, dar aștept analiza făcută de specialiști”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Redăm declarațiile ministrului Sorin Cîmpeanu:

„Subiectul trimestre versus semestre… Am primit și eu, de la specialiștii în educație de la Institutul de Științele Educației… Este discutabil, pentru că sunt argumente pro și contra pentru trimestre sau pentru semestre. Acest lucru va face, oricum, obiectul unei dezbateri. Ce trebuie să fie, însă, clar. În luna martie va trebui să avem structura anului școlar cunoscută. Pentru 2022 – 2023. În luna martie. Și vom avea și un ordin de ministru prin care se va promova structura anului școlar. Sigur, principalul subiect va rămân acesta, trimestre sau semestre. Ce nu cred că poate fi pus în discuție este următorul lucru: trebuie să avem module de învățare care să alterneze cu perioade de repaos. Modulul de învățare, conform pedagogiei moderne, trebuie să fie șase, șapte, opt săptămâni, deci cele cinci vacanțe pe care le-am propus cred că vor rămâne așa.

Anul școlar să înceapă în data de 5 septembrie, în prima zi de luni a lunii septembrie, și să se încheie pe 16 iunie. Să avem un număr de 5 vacanțe.

  • Prima vacanță – la finalul lunii octombrie, de o săptămână, după primul modul de învățare, pentru toți elevii. Pentru toți elevii, subliniez, cei din gimnaziu și liceu nu aveau această vacanță. Acum propunerea este ca toți elevii și preșcolarii să aibă această vacanță la final de octombrie.
  • A doua vacanță să fie de sărbătorile de iarnă și să fie cu o durată consistentă. Să înceapă undeva… 22-23 decembrie până pe 8 ianuarie, deci să avem 18 zile de vacanță de iarnă.
  • A treia vacanță să fie în luna februarie, o săptămână. Să putem avea, spre exemplu, o evaluare la început și la final de an școlar, în așa fel încât, având evaluarea la finalul anului școlar, în luna iunie, să o poți compara cu evaluarea din luna septembrie, după vacanța de vară, și să poți estima pierderile, pentru că pierderile sunt inerente pe parcursul unei perioade de aproape trei luni. S-a demonstrat, nu cred că poate fi pus în discuție. Important este să avem aceste evaluări echilibrate între evaluări sumative și evaluări formative.
  • A patra vacanță – de sărbătorile Pascale. În anul 2023, putem să avem o vacanță de două săptămâni, care să includă și sărbătorile pascale ortodoxe și pe cele catolice.
  • A cincea vacanță – cea de vară, care ar putea să înceapă pe data de 17 iunie și să se încheie pe data de 4 septembrie.

Acestea sunt cele cinci vacanțe, ar trebui să rămână un lucru clar. Vedem dacă trimestre sau semestre. Important este – și insist foarte tare – ca această schimbare de formă care a atras foarte multă atenție să fie însoțită de ceva mult mai important, despre care s-a vorbit mai puțin. De o reformă a sistemului de evaluare în care să putem realiza echilibrul între evaluări sumative și cele formative”, a declarat minsitrul Educației pentru gandul.ro. 

Într-o analiză, ȘTIRI DE CLUJ a explicat de ce ar trebui să protesteze în stradă părinții împotriva trecerii de la semestre la trimestre. Deși tema trecerii de la semestre la trimestre este pentru ministrul Sorin Cîmpeanu doar o fumigenă, care are scopul de a masca faptul că nu se schimbă nimic esențial în sistemul de învățământ românesc, pentru elevi va fi un dezastru. Copiii români din gimnaziu și liceu sunt îngropați în teste și meditații, iar trecerea la trimestre va însemna un plus de 30% de teste.

Din cauza programei supraîncărcate la fiecare materie, la unele dintre ele, ca matematica, de exemplu, se ajunge să se predea o lecție nouă în fiecare oră, nemaiexistând consolidarea în procesul de învățare. Doar se predă și se testează, nu se consolidează nimic! Acesta este și motivul pentru care elevii nu rețin pentru mult timp informațiile, ci sunt înglobate în memoria de scurtă durată.

Ce spun părinții despre trecerea sistemului educațional la trimestre

Ținând cont de discuțiile din spațiul public cu privire la eventualele modificări ale structurii anului școlar (numărul total de zile/an școlar, respectiv trecerea de la semestre la trimestre), Federația Națională a Părinților a decis să lanseze un sondaj pentru a vedea percepția părinților referitor la propunerile făcute de Ministerul Educației. 

La întrebarea dacă este benefică pentru sistemul educațional trecerea de la semestre la trimestre:

  • 49,2% dintre respondenți consideră că această modificare nu aduce niciun beneficiu sistemului de educație
  • 28.5% sunt de părere că o astfel de schimbare ar putea fi benefică dacă ar fi însoțită de modificarea curriculumului și a modalității de evaluare
  • 10,8% consideră că o astfel de modificare este benefică și fără modificare curriculumului și a modalității de evaluare
  • 17,8% este procentul părinților care nu știu/nu răspund

Subliniem că un procent mare de părinți nu susțin o astfel de decizie sau o susțin condiționat, 77,7%. Având în vedere răspunsurile obținute, este clară poziționarea părinților respondenți ca fiind contrară informațiilor apărute în spațiul public, atât în ceea ce privește trecerea de la semestre la trimestre, cât și în cea privitoare la posibilitatea începerii anului școlar în data de 5 septembrie 2022.

Mai jos puteți consulta rezultatele sondajului inițiat de Federația Națională a Părinților:

Sondaj FNAP_page-0001.jpgSondaj FNAP_page-0002.jpg

Sondaj FNAP_page-0003.jpgSondaj FNAP_page-0004.jpg

Sondaj FNAP_page-0005.jpgSondaj FNAP_page-0006.jpg

Sondaj FNAP_page-0007.jpg

Sondaj FNAP_page-0008.jpg

Sondaj FNAP_page-0009.jpg


Comentarii Facebook