Joi 7 Iulie

Analiză: De ce ar trebui să protesteze în stradă părinții împotriva trecerii de la semestre la trimestre


Ideea revenirii la trimestre se propulsează cu viteza luminii în spațiul public românesc. Deși tema trecerii de la semestre la trimestre este pentru ministrul Sorin Cîmpeanu doar o fumigenă, care are scopul de a masca faptul că nu se schimbă nimic esențial în sistemul de învățământ românesc, pentru elevi va fi un dezastru. Copiii români din gimnaziu și liceu sunt îngropați în teste și meditații, iar trecerea la trimestre va însemna un plus de 30% de teste.

Din cauza programei supraîncărcate la fiecare materie, la unele dintre ele, ca matematica, de exemplu, se ajunge să se predea o lecție nouă în fiecare oră, nemaiexistând consolidarea în procesul de învățare. Doar se predă și se testează, nu se consolidează nimic! Acesta este și motivul pentru care elevii nu rețin pentru mult timp informațiile, ci sunt înglobate în memoria de scurtă durată.

În prezent, un elev de liceu sau gimnaziu are, în medie, 16-17 materii și la fiecare dintre ele minimum două teste pe semestru (la unele materii au și câte 4-5 teste pe semestru). Excepție de la teste face sportul, iar uneori arta și muzica. Asta înseamnă cel puțin 70 de teste pe an. Dacă se trece la trimestre, vor avea minimum 100 de teste pe an. Din cele aproximativ 180 de zile de școală pe care le dorește ministrul Educației, elevul român va merge 100 de zile ca să fie testat cel puțin la o materie.

Cu alte cuvinte: mergem la școală ca să testăm ce se învață acasă! 

În timp ce atenția publicului este îndreptată către conflictul din Ucraina, ministrul Educației este preocupat să lanseze idei pe bandă rulantă, idei care ne întorc în timp. Vorbim despre vremuri în care „fundamentarea științifică” a unui subiect se făcea în conformitate cu dorințele unui lider de partid. 

Cum ar putea arăta noul an şcolar? Trei trimestre şi cinci vacanţe. Ministrul Educației vrea să crească astfel calitatea învățământului românesc

Sorin Cîmpeanu a vorbit săptămâna trecută, în cadrul unei intervenții televizate despre renunțarea la semestre și trecerea la trimestre, cu 5 vacanțe aferente. Ministrul Educației spune că o decizie „fundamentată” va fi luată în martie. 

Am început cu semestre în 1998. Nu știu dacă e coincidență sau nu, dar de atunci, calitatea sistemului de învățământ a scăzut continuu, din păcate. Tot de atunci, am avut o rată de promovare mică la examenele naționale. Tot de atunci a început să crească și abandonul școlar, dar aștept analiza făcută de specialiști”, a spus Sorin Cîmpeanu.

Cîmpeanu, argument pentru trimestre: Avem două vacanțe fixe- de Paște și de Crăciun. Așa au, însă toate țările europene și folosesc semestre, nu trimestre

Argumentul pe care îl aduce ministrul pentru trimestre este că avem două vacanțe fixe: de Crăciun și de Paște. Dar așa au toate sistemele de educație din Occident la care ne uităm cu admirație. Si acest lucru nu le împiedică sa folosesca semestre, nu trimestre. Tocmai pentru că s-a constatat că respectă cel mai bine curba efortului: sistemul de predare, consolidare, evaluare.   

Așadar, ministrul Educației pornește în lumea cercetării sistemului educațional românesc cu prea puțină curiozitate. Ministrul nu știe motivele adevărate pentru care a scăzut calitatea sistemului de învățământ românesc din anul 1989, însă este aproape convins că o schimbare structurală masivă a anului școlar, prin trecerea de la actuala organizare, pe semestre, la trimestre, va schimba radical calitatea învățământului românesc. 

Credem că trebuie să subliniem din nou dilema în care se află sistemul educațional din România. De peste 20 de ani, calitatea învățământului românesc a scăzut, dar până în luna martie, în doar o lună de zile, ministrul Educației va putea lua o decizie „fundamentată” științific, referitor la restructurarea radicală a anului școlar și impactul acesteia asupra performanțelor elevilor.

După 20 de ani în care Guvernul României a fost codaș la investițiile în educație, ministrul Educației vrea să rezolve problema slabelor performanțe prin trecerea activității școlare la trimestre. Reamintim că Educația nu va primi 6% din PIB, nici în anul 2022. Procentul de 2,28% din PIB alocat Educaţiei este ruşinos şi reprezintă un mesaj clar privind importanţa acestui domeniu pentru decidenţi. 

Structura anului școlar împărțit pe trimestre

Vom trece în agenda cititorilor noștri, structura anului școlar împărțit pe trimestre, potrivit ideilor propuse de ministrul Educației. Trimestrul I are 14 săptămâni și ar urma să fie în perioada 5 septembrie – 21 decembrie 2022. Trimestrul al II-lea va avea 12 săptămâni, din 9 ianuarie până pe 6 aprilie 2023, iar trimestrul al III-lea va avea 8 săptămâni, între 19 aprilie și 16 iunie 2023. Noutatea ar fi, pe lângă împărțirea pe trimestre, și vacanța de toamnă, din finalul lunii octombrie, valabilă pentru toți elevii și copiii de grădiniță, în prezent aceasta fiind o vacanță pentru cei din grădinițe și ciclul primar. De asemenea, va fi introdusă în luna februarie o vacanță „pentru susținerea sportului”. Datele sunt bazate pe declarațiile publice ale ministrului Educației.” notează edupedu.ro


calendar.jpeg

Calendarul anului școlar 2022-2023 – propunere 9 februarie 2023 (grafică EduPedu.ro)

Cum va arăta , însă, anul școlar 2023-2024, când Paștele va fi în mai

  • Cum va arăta trimestrul III în următorul an școlar 2023-2024:

Paștele va fi în data de 5 mai 2024 de unde rezultă un trimestru de 5, 1/2 săptămâni. Când se va preda, consolida și evalua în 23 de zile de școală?! Se poate observa că o împărțire în trimestre, în funcție de vacanțe duce de fapt la o structură disproporționată a anului școlar. În schimb, în semestre, cu încheierea semestrului I în februarie - fix la jumătatea anului școlar, structura anului școlar este una echilibrată și permite stabilirea acelorași vacanțe fără să afecteze etapele procesului educațional”, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a Federației părinților și apărținătorilor legali din România. 

Ministerul Educației pare mult mai preocupat de evaluarea elevilor, decât de consolidarea procesului educațional

Prin propunerea restructurării sistemului didactic pe trimestre, Ministerul Educației pare mult mai preocupat de evaluarea elevilor, decât de consolidarea procesului educațional. O școală bună în România, nu înseamnă o școală care valorifică la maxim potențialul elevilor. O școală „bună” pentru sistemul educațional românesc este o instituție în care miza nu este dezvoltarea potențialului elevilor, ci evaluarea acestuia. 

O școală bună este o școală care îl ajută pe copil să se dezvolte pe mai multe axe: cognitivă, socială, emoțională, de autonomie personală, de personalitate și motricitate. Aceasta este o școală bună, care ia în calcul toate dimensiunile, care nu supralicitează una singură”, explică Mircea Miclea, fost ministru al Educației și Cercetării, profesor universitar la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și coordonator de doctorat la școala doctorală de Științe Cognitive Aplicate, în cadrul podcastului Liceului Elf din Cluj-Napoca.

Ținând cont de cele șase axe, menționate de fostul ministru al Educației, am încercat să deducem ce schimbări pozitive, țintește actualul ministru al Educației. Cu părere de rău, răspunsul este mereu același, în loc să contribuie la evoluția sistemului educațional, să le ofere copiilor o școală mai bună, miniștrii se pierd în multitudinea unor probleme false. 

Stagnarea învățământului românesc este de peste 20 de ani o certitudine, cu care mulți s-au resemnat. Ce se întâmplă acum însă, este mai mult decât o stagnare, Ministerul Educației le propune elevilor să revină la un sistem „expirat”, un sistem în care elevii nu aveau 17 materii pentru care trebuiau să învețe săptămânal. Miza este una absolut clară, Sorin Cîmpeanu nu vrea să dezvolte gândirea critică a copiilor, la Ministerul Educației se doresc rezultate pe termen scurt. Mai multe teste nu dezvoltă gândirea critică a copiilor sau abilitățile lor cognitive.

„Nu vrem 100 de note pe an”. Ce schimbări va aduce împărțirea anului școlar pe trimestre în viața unui elev

Lăsând la o parte polemicile despre cum (nu) se poate lua o decizie „fundamentată” științific într-o lună de zile, referitor la impactul pe care îl va avea proiectul de împărțire a anului școlar pe trimestre, în creșterea calității învățământului românesc. Vom încerca să deducem ce înseamnă de facto această restructurare a sistemului pentru copii. Declarațiile controversate ale ministrului Educației a stârnit nemulțumirea unor asociații de părinți. Am încercat să înțelegem, de ce unii părinți se opun vehement acestei propuneri.

„Nu vrem 100 de note pe an”, așa începe textul unei petiții formulate de grupul civic „Părinții cer schimbare”. Campania este adresată Administrației Prezidențiale și Ministerului Educației. 

Varianta de lucru adusă în spaţiul public, referitoare la noua structură a anului şcolar, propune întoarcerea la trei trimestre şi stabileşte un număr de 180 de zile de şcoală în total. Un calcul simplu arată că adăugarea unui trimestru în plus ar însemna în jur de 30 de note suplimentare la gimnaziu, și mai multe teze, în funcție de anul de studiu și de numărul de opționale. Astfel, am ajunge la un total de aproximativ 100 de note necesare încheierii situației școlare.

Din 180 de zile de școală, 100 de zile ar conține evaluări, în condițiile ideale în care nu am avea mai multe evaluări într-o singură zi, aşa cum cer normele de igienă a învăţării şi de sănătate.

Prin urmare, ar avea loc o evaluare mai des de o dată la două zile. Reamintim că evaluarea este doar un instrument de măsurare, și nu un scop în sine al sistemului de educație. Elevii merg la școală pentru a forma şi consolida competențe, pentru a dobândi cunoaştere, şi nu pentru a fi într-o continuă evaluare. Având în vedere toate aceste lucruri, dorim să se renunțe fără nicio discuţie la varianta de an şcolar cu 3 trimestre și să se revină urgent la urmărirea interesului (suveran) al copiilor”, se arată în campania inițiată de Federația părinților și aparținătorilor legali din România. 

Educația românească distrusă de politica problemelor false. Cum va arăta viitorul învățământului românesc?

După polemica pe care am avut-o în rândurile de mai sus, vă propun să „revenim” la partea introductivă a acestui articol. De câteva săptămâni ministrul Educației discută ideea revenirii la trimestre, ca și cum ar fi o problemă importantă. Atât de importantă încât ministrul le-ar fi solicitat experților în științele educației, din subordinea ministerului, să formuleze o fundamentare științifică care să justifice această schimbare. Toate acestea, deși știința „nu trebuie folosită pentru a justifica o idee care nu e formulată pe bază de argumente științifice”.

Dacă avem o ipoteză (împărțirea anului școlar în trimestre e mai avantajoasă împărțirii în semestre), aceasta trebuie testată sau analizată cu mare atenție de un grup de cercetători independenți, înainte de a o anunța public. Așa cum nu veți auzi niciodată un om de știință care să își publice rezultatele studiului înainte de a-l implementa, tot așa nu ar trebui să fie diseminate publicului larg politicile educaționale ce se doresc a fi implementate înainte de a fi analizate sau testate în prealabil. Orice acțiune de acest fel duce la erodarea încrederii publicului în știință”, subliniază cercetătorul Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, în prezent afiliat Universității Babeș-Bolyai, într-o analiză pentru edupedu.ro.

Cercetătorul precizează că „asemenea fundamentări științifice trebuie să fie făcute de instituții independente pentru a avea credibilitate. Având în vedere că Institutul de Științe ale Educației a fost desființat, și activitatea acestuia a fost preluată de un departament din subordinea ministerului educației, e dificil ca cineva să creadă că un asemenea raport ar putea să contrazică opiniile d-lui ministru”.

Spus altfel, în luna martie, Ministerul Educației va lua decizia finală cu privire la trimestre. Sorin Cîmpeanu va decide ce înseamnă o școală mai bună pentru elevii din România, pe baza unor date pe care domnia sa le va numi „fundamentate” științific. În ce măsură vor fi aceste date fundamentate științific ridică desigur mari semne de întrebare. Cert este faptul că rezultatele testelor școlare nu ar trebui să fie scopul în sine al unui sistem de educație. Testele școlare sunt doar o verigă dintr-un proiect imens al dezvoltării copilului. Scopul final este ca sistemul educațional să creeze premisele necesare pentru reușita în viață a copiilor.

Desigur, asta își doresc părinții, rămâne de văzut ce își doresc aleșii poporului!

Comentarii Facebook