Ce spun IT-iștii unei mari companii din Cluj despre cum a schimbat AI echipele din IT: „Scriem mai puțin manual. Verificăm și decidem mai mult”

Inteligența artificială începe să schimbe din temelii modul în care se lucrează în IT. Nu mai este vorba doar despre faptul că programatorii pot scrie cod mai repede cu ajutorul AI, ci despre o transformare care ajunge până la structura echipelor, rolul developerilor și chiar modul în care tinerii aflați la început de carieră învață meseria.

Specialiștii unei companii de IT din Cluj-Napoca spun că unele proiecte pot fi dezvoltate acum de echipe mai compacte, în condițiile în care inteligența artificială preia sau accelerează o parte dintre sarcinile de dezvoltare, testare și documentare.

Asta nu înseamnă însă, avertizează aceștia, că o echipă de zece programatori poate fi pur și simplu redusă la trei oameni și înlocuită în rest de AI.

AI schimbă echipele din IT. Numărul oamenilor începe să conteze mai puțin

Modelul tradițional din industria software era relativ simplu: dacă un proiect devenea mai mare și mai complex, de regulă creștea și numărul oamenilor care lucrau la el.

Inteligența artificială începe să rupă această legătură.

Instrumentele AI pot prelua sau accelera o parte dintre activitățile repetitive, ceea ce le permite specialiștilor să se concentreze mai mult pe arhitectura produsului, verificarea codului, securitate și deciziile importante.

Fenomenul este deja foarte răspândit în industria tehnologică.

Potrivit raportului DORA – State of AI-assisted Software Development 2025, realizat de Google Cloud pe baza răspunsurilor oferite de aproape 5.000 de profesioniști din tehnologie, nouă din zece folosesc deja AI în activitatea lor.

Peste 80% dintre respondenți spun că instrumentele bazate pe inteligență artificială le-au crescut productivitatea.

Există însă un paradox important: aproape o treime dintre profesioniști spun că au puțină sau chiar deloc încredere în codul generat de AI.

IT-iștii din Cluj: „Ajungem să scriem mai puțin manual, dar să verificăm și să decidem mai mult”

Wolfpack Digital, companie românească de dezvoltare de produse digitale cu birouri în Cluj-Napoca și Dublin, folosește deja instrumente AI în dezvoltare, design și testare.

Produsele care ajung la utilizatori continuă însă să fie supuse verificării umane și controalelor de securitate.

„Inteligența artificială ne permite să reducem timpul consumat pe anumite sarcini, dar nu putem transfera către AI și responsabilitatea pentru produs. Dacă un instrument generează cod în câteva secunde, cineva trebuie în continuare să știe dacă acel cod este bun, dacă se potrivește cu arhitectura produsului și dacă este sigur. Ajungem astfel să scriem mai puțin manual, dar să verificăm și să decidem mai mult”, explică Victor Motogna, Head of Engineering în cadrul Wolfpack Digital.

Practic, AI nu elimină nevoia de specialiști, dar schimbă munca pe care aceștia o fac.

Echipe mai compacte, fără să transformi zece programatori în trei

Una dintre cele mai importante schimbări poate apărea chiar în dimensiunea și organizarea echipelor.

Dacă inteligența artificială poate prelua o parte dintre sarcinile repetitive, un volum mai mare de muncă nu mai presupune obligatoriu și angajarea imediată a unor oameni suplimentari.

„Nu vedem AI ca pe o metodă prin care o echipă de zece oameni devine pur și simplu una de trei. Schimbarea este în felul în care lucrează acea echipă. Oamenii pot avea mai multă autonomie, pot înțelege o parte mai mare din produs și pot folosi AI pentru activitățile repetitive, fără să fie nevoie să adăugăm automat un nou rol de fiecare dată când crește volumul de lucru”, spune Adrian Florian, co-CEO Wolfpack Digital.

Cu alte cuvinte, inteligența artificială poate crește capacitatea unei echipe fără ca numărul membrilor acesteia să crească în același ritm.

AI scrie repede. Problema este cine verifică ce a scris

Viteza adusă de inteligența artificială vine însă cu o condiție esențială: verificarea trebuie să țină pasul cu producția.

Datele DORA arată că utilizarea AI este asociată cu un volum mai mare de produse și funcționalități livrate, dar poate genera și probleme atunci când procesele și sistemele din jurul dezvoltării nu evoluează cu aceeași viteză.

Miza devine și mai mare în domenii precum fintech sau healthtech, unde o aplicație nu trebuie doar să funcționeze.

Produsele trebuie să respecte cerințe privind securitatea, protecția datelor, plățile, monitorizarea și mentenanța.

Inteligența artificială poate scurta considerabil drumul până la prima versiune funcțională a unui produs, însă responsabilitatea pentru ceea ce ajunge în mâinile utilizatorului rămâne la oameni.

Ce se întâmplă cu juniorii? AI poate prelua tocmai sarcinile prin care învățau meseria

Una dintre cele mai interesante probleme ridicate de transformarea industriei îi privește pe tinerii care vor să intre în IT.

O mare parte dintre activitățile pe care le făceau în mod tradițional developerii juniori sunt exact cele pe care AI le poate automatiza sau accelera cel mai ușor: implementări simple, documentație, teste de bază sau rezolvarea unor probleme clar delimitate.

Tocmai aceste sarcini reprezentau însă, pentru mulți tineri, primii pași prin care acumulau experiență și învățau lucrând alături de colegii mai experimentați.

Dacă ele dispar sau sunt preluate într-o proporție tot mai mare de inteligența artificială, companiile vor trebui să găsească alte modalități prin care să formeze viitorii specialiști.

Apare astfel un paradox: echipele mai compacte și mai eficiente au nevoie de oameni autonomi și experimentați, însă industria trebuie să continue să producă tocmai acești oameni.

Dacă AI preia munca prin care un junior învăța să devină senior, traseul profesional trebuie regândit.

Există însă și un avantaj uriaș pentru noua generație de programatori

Tinerii care intră acum în industrie au și un avantaj față de generațiile precedente: învață programarea într-o perioadă în care AI face deja parte din proces.

În loc să fie obligați să se adapteze ulterior unei tehnologii complet noi, aceștia pot învăța de la început cum să folosească instrumentele AI, cum să verifice rezultatele acestora și, mai ales, când să nu aibă încredere în ele.

Developerii curioși și dispuși să experimenteze se pot adapta astfel mai ușor noilor roluri care apar în industrie.

Analizele Anthropic Economic Index arată, de altfel, că programarea se află printre cele mai frecvente utilizări ale inteligenței artificiale, iar instrumentele specializate sunt folosite tot mai mult pentru realizarea directă a unor sarcini, nu doar pentru asistarea developerilor.

Dezvoltarea produselor digitale ar putea deveni astfel unul dintre primele domenii în care se poate vedea cum va transforma AI și alte profesii.

Companiile ar putea să nu mai întrebe „câți programatori aveți?”

Transformarea ajunge și la relația dintre firmele IT și clienții lor.

Mult timp, numărul developerilor alocați unui proiect și volumul de ore de muncă reprezentau indicatori importanți pentru capacitatea unei companii de a livra.

AI poate face însă ca aceste cifre să spună din ce în ce mai puțin.

Două echipe cu același număr de oameni pot ajunge la rezultate foarte diferite, în funcție de experiența specialiștilor, autonomia acestora și modul în care folosesc inteligența artificială.

„Cred că vom vorbi din ce în ce mai puțin despre cât de mare este echipa și mai mult despre ce poate livra. AI aduce o capacitate suplimentară, dar valoarea vine din oamenii care știu unde să îl folosească, unde să nu îl folosească și când un rezultat trebuie pus sub semnul întrebării. Pentru client, important nu este câte ore au fost necesare pentru a produce codul, ci dacă produsul rezolvă problema pentru care a fost construit”, spune Georgina Lupu Florian, fondator și co-CEO Wolfpack Digital.

În acest context, inclusiv întrebările clienților s-ar putea schimba.

În loc de „câți oameni vor lucra la proiect?”, devin mai importante întrebările „ce poate livra această echipă?”, „în cât timp?” și „cu ce buget?”.

AI nu face oamenii inutili, dar schimbă oamenii de care are nevoie o echipă

Schimbarea nu înseamnă că orice proiect complex va putea fi realizat de tot mai puțini programatori.

În schimb, numărul oamenilor dintr-o echipă spune mai puțin decât în trecut despre capacitatea sa reală de a livra un produs.

Experiența, autonomia, capacitatea de a lua decizii și folosirea inteligenței artificiale fără pierderea controlului asupra rezultatului devin tot mai importante.

Iar pentru companiile IT apare probabil una dintre cele mai dificile ecuații ale următorilor ani: cum să profite de eficiența oferită de AI fără să elimine tocmai etapele prin care sunt formați specialiștii de care vor avea nevoie în viitor.

Wolfpack Digital este o companie românească specializată în designul și dezvoltarea aplicațiilor web și mobile, cu sediul în Cluj-Napoca și birou în Dublin. Compania anunță că a dezvoltat peste 200 de aplicații în ultimii zece ani pentru domenii precum fintech, sănătate, IoT, transport, green tech, sport și educație, iar în portofoliul său se află clienți precum Sephora, Deezer, Voxa, Musgrave și Transreport.