Alin Tișe compară prezentul cu căderea Constantinopolului: „Astăzi poate că nu mai dezbatem sexul îngerilor. Istoria nu iartă. Niciodată!”

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a publicat un text cu puternice accente politice și filosofice, în care folosește una dintre cele mai cunoscute legende legate de căderea Constantinopolului pentru a transmite un mesaj despre societatea și liderii de astăzi. În pamfletul intitulat „Sexul îngerilor și căderea unui imperiu”, Tișe pornește de la evenimentul istoric din 29 mai 1453, când Căderea Constantinopolului a marcat sfârșitul Imperiului Bizantin.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a publicat un text cu puternice accente politice și filosofice

„Zilele trecute am recitit câteva pagini de istorie. Despre evenimentul din 29 mai 1453, când zidurile Constantinopolului, cândva de necucerit, cedau sub loviturile tunurilor otomane”, scrie liderul liberal. Acesta amintește celebra legendă potrivit căreia, în timp ce armata sultanului Mahomed al II-lea era pe punctul de a cuceri orașul, un grup de teologi bizantini ar fi dezbătut o problemă aparent lipsită de importanță practică.

„Legenda spune că în timp ce trupele sultanului Mahomed al II-lea năvăleau în oraș, într-o încăpere ascunsă a unui palat bizantin, un grup de teologi dezbătea intens o problemă de o importanță cosmică: au îngerii sex?”, mai indică Tișe. Deși spune că nu crede în totalitate autenticitatea poveștii, Tișe consideră că aceasta surprinde perfect ruptura dintre elite și realitate.

„Întâmplarea, însă, este simbolică pentru momentul de decadență a Bizanțului, a prăpastiei create la acel moment între elitele sale și realitatea cruntă trăită de popor”, afirmă acesta. Mesajul devine apoi unul evident orientat spre prezent. Președintele CJ Cluj sugerează că și astăzi există lideri și grupuri influente care sunt preocupate de teme secundare, în timp ce problemele reale ale societății sunt ignorate: „În timp ce Imperiul era pe cale să fie înghițit de noua putere otomană, teologii continuau să analizeze interpretări dogmatice, pierzând din vedere esențialul: supraviețuirea lor și a țării! Cât adevăr și câtă asemănare cu vremurile pe care le trăim astăzi!”.  Tișe continuă într-un ton critic și vorbește despre „obsesii ideologice”, „dezbateri sterile” și lideri care nu mai văd problemele reale ale oamenilor.

„De câte ori liderii unei societăți, preocupați de dezbateri sterile, au ignorat momentele în care zidurile cetății lor începeau să crape?”

„De câte ori liderii unei societăți, preocupați de dezbateri sterile, au ignorat momentele în care zidurile cetății lor începeau să crape?”, întreabă retoric acesta. Poate cel mai puternic pasaj al textului este cel în care face legătura directă cu societatea contemporană: „Astăzi, poate că nu mai dezbatem sexul îngerilor, dar câte dintre discuțiile noastre academice, politice sau ideologice nu sunt la fel de sterile și de rupte de realitatea celor care se luptă cu problemele adevărate ale lumii?”

În final, liderul CJ Cluj transmite un avertisment către cei aflați la conducere. „Constantinopolul a căzut, dar lecția oferită de acel moment rămâne: atunci când dezbaterea înlocuiește acțiunea, istoria nu iartă. Niciodată!”, conchide Alin Tișe.