Percheziții de amploare la Cluj într-un dosar de fraudă cu decontări ilegale de medicamente pentru boli grave. Sunt implicați medici și farmaciști

Articol scris de Redacția Știri de Cluj 2025-07-30 4235 3

Percheziții de amploare la Cluj și alte județe într-un dosar de fraudă cu medicamente: Poliția caută probe ale unui mecanism de evaziune fiscală și înșelăciune

Astăzi, polițiștii din cadrul I.G.P.R. - Direcția de Investigare a Criminalității Economice au demarat o acțiune de amploare, efectuând 39 de percheziții domiciliare în municipiul București și județele Brașov, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Ilfov, Prahova și Vrancea, într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Acțiunea vizează un grup infracțional organizat care ar fi operat un mecanism complex de fraudă în domeniul decontării ilegale a medicamentelor.

Infracțiunile vizate

În cadrul acestei anchete, anchetatorii investighează infracțiuni de evaziune fiscală, înșelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, comercializarea de produse alterate și constituirea unui grup infracțional organizat. Toate aceste fapte ar fi fost realizate într-un sistem sofisticat de introducere a unor medicamente scumpe în circuitul comercial, cu scopul de a înșela Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS).

Mecanismul fraudulos

Începând cu anul 2022, persoanele implicate în această rețea ar fi pus în aplicare un mecanism fraudulos în care medicamente destinate tratării unor boli grave, deosebit de costisitoare, au fost achiziționate ilegal și distribuite prin intermediari. Fiecare participant în această rețea avea un rol bine definit:

Achiziția de medicamente de la pacienți: Persoanele implicate în fraudă ar fi identificat pacienți care beneficiau de medicamente scumpe (unele cu prețuri de aproximativ 4.000 de lei per bucată) și le-ar fi convins să vândă medicamentele pe care le primiseră gratuit, pentru sume mult mai mici (între 200 și 500 de lei). Aceste medicamente erau decomisionate din farmacii și nu puteau fi introduse în circuitul legal, deoarece ar fi generat alerte la scanarea codurilor unice.
Intermediarii care preiau prescripțiile și medicamentele: După achiziționarea medicamentelor de la pacienți, intermediarii se ocupau de transportarea acestora către cabinetele medicale sau unități farmaceutice, unde obțineau prescripții medicale pentru aceleași medicamente.
Medici și farmacisti implicați în rețea: Medicul care emitea prescripțiile pentru medicamentele respective și farmacistul care livra medicamentele printr-un sistem ilegal erau esențiali pentru succesul rețelei. Intermediarii nu intrau în posesia prescripțiilor, dar reușeau să obțină medicamentele, care erau livrate pacientului doar pe baza unui document falsificat.
Dispariția din sistemul oficial: În etapa următoare, intermediarii ridicau medicamentele din farmacii și le vindeau unor societăți comerciale care le reintroduceau în circuitul legal. Aceste societăți erau implicate în tranzacții ilegale, vânzând medicamentele la un preț mult mai mic decât valoarea lor de piață (aproximativ 50% din prețul de vânzare).
Exportul în Uniunea Europeană: Odată ce medicamentele erau reintroduse în circuitul comercial, ele erau vândute în țări din Uniunea Europeană (în special în Germania), unde medicamentele nu ar fi generat alerte la verificarea codurilor unice și erau reambalate și etichetate conform standardelor naționale ale țării respective.

Etapele frauduloase detaliate

Achiziția medicamentelor de la pacienți care aveau nevoie de tratamente scumpe.
Înlocuirea medicamentelor în cabinetele medicale prin schimbul de medicamente între intermediari și medici.
Ridicarea medicamentelor din farmacii, prin utilizarea prescripțiilor falsificate.
Introducerea în circuitul legal a medicamentelor, prin tranzacționarea lor cu entități controlate de grupul infracțional.
Plasarea pe piața comunitară a medicamentelor prin reambalarea și etichetarea lor conform reglementărilor europene.

Acțiunea poliției urmărește stoparea unei rețele frauduloase ce a generat pierderi semnificative în sistemul de sănătate din România și a pus în pericol sănătatea publică prin comercializarea unor medicamente de proveniență incertă.