Admiterea la Medicină în România, mai dură decât în multe țări din Europa. Managerul Spitalului Județean Cluj: „La noi e normal să ai o admitere exigentă”

Admiterea la Medicină în România este mult mai restrictivă încă de la intrarea în facultate decât în unele țări europene, unde un număr mare de tineri pot începe studiile, iar selecția dură se face ulterior. Prof. dr. Claudia Gherman, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și profesor universitar la UMF „Iuliu Hațieganu”, explică faptul că cele două sisteme pornesc de la filosofii diferite: România îi selectează pe viitorii studenți înainte de facultate, în timp ce în alte state filtrul important vine după începerea studiilor.

Invitată la Horia Nasra Show, Claudia Gherman a explicat că există țări europene în care admiterea inițială la Medicină este mult mai permisivă.

„În multe din țările Europei, de exemplu, în ce privește admiterea la medicină, este pe acest sistem permisivă. Intră nu chiar câți vor ei, dar intră într-un număr impresionant și termină o zecime. Deja din anul doi este numerus clausus și așa îi triază”, a declarat Claudia Gherman.

Claudia Gherman: „La noi este normal să ai o admitere exigentă”

Modelul descris de managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj poate părea mai accesibil la început, însă devine extrem de dur după intrarea în facultate. În România, spune Claudia Gherman, nu există în prezent un asemenea sistem de triere, astfel că selecția trebuie făcută de la admitere.

„Sigur, e un sistem dur pe care noi nu îl avem la ora actuală și atunci este normal să ai o admitere exigentă, să-ți selectezi niște studenți buni și 99,8% din ei sau 100% să și termine”, a explicat prof. dr. Claudia Gherman.

O comparație a sistemelor oficiale de admitere confirma ca în unele țări europene se intră mai ușor: în România, filtrul principal este pus înainte de intrarea la Medicină, în timp ce unele țări europene fac o parte importantă a selecției după începerea studiilor.

La Medicină la Cluj, aproape 900 de candidați au concurat pentru 435 de locuri în 2026

Un exemplu este chiar UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca. La Medicină, admiterea din 2026 s-a făcut printr-o probă scrisă unică. Candidații au avut de rezolvat întrebări din Biologie și Chimie organică, iar examenul a durat două ore.

Concurența arată cât de important este filtrul pus înainte de intrarea în facultate: 891 de candidați s-au înscris pentru cele 435 de locuri disponibile la Medicină. Dintre acestea, 350 au fost locuri finanțate de la buget, 80 cu taxă. Alți trei candidați au fost admiși fără concurs, în calitate de olimpici.

Un alt exemplu relevant este UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, al doilea mare centru universitar medical din Transilvania. Și aici selecția are loc înainte de începerea facultății, deși regulile sunt diferite față de Cluj. Candidații la Medicină susțin un test-grilă la alegere din Biologie sau Chimie ( cu mai multă materie la fiecare, față de Cluj, care dă, însă, ambele materii).

Proba conține 100 de întrebări cu câte patru variante de răspuns, iar întrebările sunt „la prima vedere”, fiind elaborate de comisia de admitere. La UMFST Târgu Mureș, nota obținută la proba scrisă reprezintă 90% din media de admitere, iar media examenului de Bacalaureat contează în proporție de 10%. În caz de egalitate, primul criteriu de departajare este nota de la proba scrisă, urmată de media de la Bacalaureat.

La Mureș concurența a fost și mai mare

Pe linia română la Medicină, UMFST Târgu Mureș, au fost în 2026 533 de candidați, pentru 172 de locuri bugetate și 75 de locuri cu taxă. Asta înseamnă:

3,10 candidați/loc bugetat – 533 / 172;

2,16 candidați/loc, dacă raportăm la toate cele 247 de locuri (buget + taxă).

Așadar, există diferențe chiar și între cele două mari centre universitare. La Cluj, candidații la Medicină susțin examen din Biologie și Chimie organică, în timp ce la Târgu Mureș pot opta între Biologie și Chimie. Principiul este însă același: selecția se face înainte ca tânărul să devină student la Medicină.

Italia este unul dintre cele mai clare exemple actuale ale unui sistem apropiat de cel descris de Claudia Gherman. Începând cu anul universitar 2025-2026, Italia a introdus așa-numitul „semestre aperto” – semestrul deschis pentru programele vizate de reforma admiterii la Medicină, iar sistemul continuă și în anul universitar 2026-2027.

Potrivit Ministerului italian al Universității și Cercetării, accesul în primul semestru este liber. Studenții urmează trei discipline  după care susțin examene. Rezultatele obținute la aceste examene sunt folosite pentru stabilirea celor care pot continua efectiv studiile la Medicină.

Pentru 2026-2027, studenții sunt înscriși într-un clasament național în funcție de examenele promovate și de rezultatele obținute. Ei trebuie să indice încă de la înscriere mai multe universități în care ar dori să continue Medicina și, în paralel, un program universitar înrudit pentru situația în care nu obțin un loc. Cu alte cuvinte, un tânăr poate începe primul semestru, dar acest lucru nu îi garantează că va continua Medicina.

Amploarea noului sistem s-a văzut încă din primul an al reformei. Pentru anul universitar 2025-2026, Ministerul italian anunța 54.313 persoane înscrise la semestrul deschis pentru Medicină și Chirurgie.

Franța: intrarea la universitate nu garantează accesul în anul II la Medicină

Franța are un sistem diferit de cel italian, însă și aici selecția pentru continuarea studiilor medicale intervine după începerea parcursului universitar. Principalele căi de acces sunt PASS – Parcours d'Accès Spécifique Santé și LAS – Licence avec Accès Santé.

PASS reprezintă un an universitar organizat în două semestre, cu o componentă principală în domeniul sănătății și una secundară într-un alt domeniu. Studentul trebuie să obțină 60 de credite ECTS pentru a putea candida mai departe, însă promovarea anului nu înseamnă automat accesul în anul al doilea la Medicină. În funcție de rezultatele academice și de procesul de selecție, studentul poate fi admis la Medicină sau își poate continua studiile pe un alt traseu universitar.

LAS funcționează diferit: studentul urmează în principal o licență într-un alt domeniu – de exemplu Chimie, Drept sau Economie – împreună cu o componentă de pregătire pentru sănătate, după care poate candida pentru accesul la studiile medicale. Potrivit Ministerului francez al Învățământului Superior, studenții au două posibilități de a candida la programele de sănătate pe parcursul studiilor.

Franța pregătește deja o nouă reformă

Actualul sistem francez urmează să fie din nou modificat. În aprilie 2026, Ministerul francez al Învățământului Superior a prezentat o reformă a primului an de acces la studiile de sănătate, după consultări începute în 2025. Autoritățile franceze consideră că sistemul PASS/LAS a adus și rezultate pozitive, inclusiv diversificarea profilurilor studenților, dar că mecanismul este prea complicat pentru candidați și familiile lor.

Noua reformă urmărește simplificarea și armonizarea accesului la studiile de sănătate și este prevăzută pentru anul universitar 2027.

Germania demonstrează că nu există un singur „model european”

Nu toate țările europene permit însă accesul larg urmat de o selecție în timpul facultății. În Germania, Medicina face parte dintre programele universitare cu admitere restricționată la nivel național, iar locurile sunt distribuite prin procedura centralizată Hochschulstart. Sunt folosite mai multe cote și criterii de selecție, care includ rezultatele școlare și alte criterii de aptitudine.

Din acest punct de vedere, Germania este mai apropiată de principiul aplicat în România decât de noul model italian: există un număr limitat de locuri, iar o selecție importantă are loc înainte de începerea studiilor medicale.

Selecția există peste tot, dar diferă momentul în care se face

Comparația arată că Europa nu are o singură rețetă pentru admiterea la Medicină. La Cluj, în 2026, 891 de candidați au concurat pentru 435 de locuri și au susținut examen din Biologie și Chimie organică înainte să devină studenți, iar la Târgu Mureș selecția are loc tot înainte de facultate, printr-un examen din Biologie sau Chimie, la alegere.

Italia a mers în direcția opusă: acces liber în primul semestru, urmat de examene și de un clasament care stabilește cine poate continua Medicina. Franța folosește traseele universitare PASS și LAS, în care începerea studiilor universitare nu garantează accesul ulterior în anul al doilea la Medicină, în timp ce Germania păstrează o selecție importantă pentru numărul limitat de locuri înainte de începerea studiilor.

Diferența esențială este, așadar, momentul în care se face filtrarea viitorilor medici: înainte să intre în facultate sau după ce au avut deja ocazia să demonstreze, în timpul studiilor universitare, că pot face față. Exact aici se află și argumentul Claudiei Gherman: în condițiile în care România nu aplică sistemul dur de selecție ulterioară întâlnit în unele state europene, admiterea trebuie să fie suficient de exigentă pentru a-i selecta de la început pe cei care vor urma drumul către profesia de medic.