Luni 30 Noiembrie

Un ONG din Cluj-Napoca propune ”exproprierea pentru spații verzi”

 

Societate Organizată Sustenabil (SOS) cere Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca bugetarea multi-anuală a exproprierilor pentru spații verzi. 

 

Legea nr. 33 / 1994 (Republicată 2011) privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica prevede inclusiv posibilitatea exproprierii spațiilor verzi la art. 6: ”terenurile necesare construcțiilor de locuințe sociale și altor obiective sociale de învățământ, sănătate, cultură, sport”.

 

Reprezentanții ONG -ului cred că exproprierile trebuie realizate cu prioritate în cazul spațiilor publice de anvergură care s-au degradat în perioada post-decembristă, dar și în situațiile de retrocedare a unor spații între blocuri, unde în loc de garaje și noi construcții se pot amenaja spații verzi, parking-uri moderne, piese de mobilier urban etc. Și în cazul acestor spații mai mici, propunem exproprierea cu întâietate a zonelor cu potențial mai mare de utilizare publică din preajma cursurilor de apă (ex.: garajele de pe Canalul Morii în zona Plopilor, în jurul lacului 3 din Gheorgheni etc.). 

 

Propunem cartografierea tuturor spațiilor verzi din oraș pentru a vedea cum se poate clarifica situația lor juridică, pentru a discuta unde interesul public de a avea spații de joacă și loisir primează în fața intereselor private pentru construcții și pentru a dezbate cum pot fi fi folosite aceste zone la potențial maxim de clujeni.

 

Printre parcurile (sau propuneri de parcuri acceptate de primărie) unde s-au făcut retrocedări pe anumite porțiuni și care necesită recuperarea lor de municipalitate amintim: Parcul Est – Între Lacuri, Cetățuia, zona La Terenuri-Mănăștur, Parcul Primăverii, Parcul Colina, Parcul Sportiv „Babeș” etc”, precizează reprezentanții ONG -ului.

 

Motivarea demersului civic:

 

- Lipsa voinței politice de a depune eforturi bugetare consistente de a reabilita zone verzi, în ciuda faptului că strategia Clujului între anii 2014-2020 semnalează ca problemă majoră inexistența spațiilor verzi și prevede necesitatea investițiilor în reabilitarea spațiilor publice sau în amenajarea altora noi. 

- Întârzierea negocierilor dintre municipalitate și proprietari privați prin alte metode ca despăgubirile ori schimbul de terenuri.

- Lipsa unor spații publice care să țină pasul cu dezvoltarea echilibrată a orașului, dimpotrivă în ultimele decenii fiind martorii deteriorării bunurilor publice (parcuri, baze sportive, ștranduri, cinematografe etc.).

- Spațiile publice / verzi asigură creșterea calității vieții în oraș și contribuie la sănătatea cetățenilor oferind zone de relaxare și petrecere a timpului liber. Diminuarea lor are un impact negativ considerabil asupra populației datorită poluării, stresului aglomerării

- Clujul se apropie de recomandările UE de 26 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, deși e mult în urma normei Organizației Mondiale a Sănătății de 50 de metri, nu prin cantitatea și calitatea parcurilor, ci prin includerea unor porțiuni mari din pădurile Făget și Hoia în intravilan și prin includerea curților private și a cimitirelor. 

 

Grupul civic de inițiativă Societate Organizată Sustenabil (SOS) derulează în prezent campaniile ”SOS Lacurile Gheorgheni” și ”SOS Parcurile Plopilor”, prin care propune spații publice de anvergură în partea de est și în partea de vest a Clujului.

.

Comentarii Facebook