Un deputat de Cluj, jurist de profesie, pune la zid argumentația CCR în cazul liderului USR: „Absolut forțată! Amendamentul Fritz e vădit retroactiv”

Deputatul UDMR de Cluj Csoma Botond, jurist de profesie și absolvent al Facultății de Drept a UBB, critică argumentația Curții Constituționale în cazul controversatului „amendament Fritz” din noua Lege a integrității. Parlamentarul clujean susține că prevederea are un caracter „vădit retroactiv”, deoarece introduce o sancțiune care nu exista la momentul săvârșirii faptei, și spune că motivarea CCR i s-a părut „absolut forțată”.

„Mi s-a părut absolut forțată argumentația Curții Constituționale în ceea ce privește textul de lege controversat referitor la conflictul de interese.

Îmi mențin opinia că amendamentul «Fritz», adoptat cu voturile AUR și PSD în comisia juridică, are un caracter vădit retroactiv, din moment ce sancțiunea introdusă nu exista la data săvârșirii faptei”, a transmis Csoma Botond.

Poziția deputatului UDMR de Cluj are și o componentă profesională relevantă, Csoma Botond având pregătire juridică. El este absolvent al Facultății de Drept și al Facultății de Studii Europene din cadrul Universității Babeș-Bolyai și a urmat studii de masterat la Central European University din Budapesta. Înainte de a ajunge în Parlament, a lucrat mai mulți ani ca jurist și consilier juridic, inclusiv la Agenția Domeniilor Statului – Reprezentanța Teritorială Cluj, iar în trecut a fost și cadru didactic la Universitatea Sapientia și consilier de stat în Cancelaria premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Ce este „amendamentul Fritz” și de ce a ajuns la CCR

Controversa privește o prevedere introdusă în noua Lege a integrității, potrivit căreia persoanele pentru care există o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care perioada de interdicție prevăzută de lege nu s-a încheiat își pot pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul după intrarea în vigoare a noii reglementări. Textul a fost denumit în spațiul public „amendamentul Fritz” deoarece îl poate afecta direct pe primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz.

Prevederea a fost contestată la Curtea Constituțională, unul dintre argumentele principale fiind tocmai cel invocat acum de Csoma Botond: faptul că o sancțiune nouă ar urma să fie aplicată unei situații juridice apărute înainte de intrarea în vigoare a legii. CCR a respins însă această interpretare și a considerat textul constituțional, argumentând că legea nouă se poate aplica efectelor viitoare ale unor raporturi juridice născute anterior.

În motivarea Curții se arată că legea nouă se aplică, de la intrarea sa în vigoare, atât situațiilor juridice care apar ulterior, cât și „efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”. Judecătorii constituționali au apreciat că o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese ale căror efecte nu s-au epuizat continuă să afecteze integritatea funcției sau mandatului și după intrarea în vigoare a noii legi.

Tocmai acest raționament este contestat de deputatul clujean. În interpretarea lui Csoma Botond, esențial este faptul că sancțiunea prevăzută acum de lege nu exista la data săvârșirii faptei, astfel că aplicarea sa ulterior ar avea caracter retroactiv. Din acest motiv, parlamentarul spune că își menține opinia chiar și după decizia CCR și consideră argumentația Curții „absolut forțată”.

Decizia CCR nu a fost unanimă

Un element important al acestei controverse este faptul că decizia Curții Constituționale nu a fost luată în unanimitate. Trei judecători constituționali au formulat opinie separată și au contestat soluția majorității, inclusiv din perspectiva principiului neretroactivității legii. Disputa juridică nu este, așadar, una care există doar între politicieni și CCR, ci s-a manifestat chiar în interiorul Curții.

În cazul lui Dominic Fritz, miza este una directă, pentru că o eventuală aplicare a noii prevederi ar putea avea consecințe asupra mandatului său de primar al Timișoarei. În plan mai larg însă, discuția privește modul în care pot fi aplicate sancțiuni introduse printr-o lege nouă unor situații constatate înainte de intrarea acesteia în vigoare, iar exact aici Csoma Botond se poziționează în dezacord cu majoritatea judecătorilor constituționali.