SURPRIZĂ DE PROPORȚII cu zece zile înainte de alegeri! Curtea de Apel Ploiești a desființat decizia de anulare a alegerilor! Ce urmează

BREAKING NEWS: Decizie șocantă la Curtea de Apel Ploiești – Hotărârea CCR privind anularea alegerilor a fost suspendată și anulată

Un eveniment fără precedent a zguduit scena juridică din România: judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a dispus joi anularea și suspendarea deciziei Curții Constituționale (CCR) prin care se anulau rezultatele alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.

„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024” se arată în sentința procesului deschis de o persoană fizică.

Decizia instanței poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile și va fi judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Reacții vehemente din partea experților juridici și politicienilor

Fostul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, a catalogat decizia drept „imposibilă din punct de vedere juridic”. „Este o soluție care decredibilizează justiția profesionistă din România. Înalta Curte trebuie să corecteze acest abuz fără precedent,” a declarat aceasta pentru HotNews.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu a reiterat imposibilitatea juridică de a anula o hotărâre a CCR: „Deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii și executorii conform Constituției. Ce s-a întâmplat la Ploiești este un nonsens legal.”

În schimb, liderul AUR, George Simion, a salutat hotărârea, declarând că aceasta reprezintă „un pas spre revenirea la democrație și domnia legii”. „Susținem cu tărie reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale,” a scris acesta pe Facebook.

Fostul judecător clujean Cristi Dănileț a criticat dur soluția instanței ploieștene:

„O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a CCR, cum e cea de anulare a alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Cu atât mai mult o decizie CCR care s-a pus deja in aplicare, prin emiterea HG de organizare a unor noi alegeri, în luna mai 2025. Cum să suspenzi să se aplice ceva ce deja s-a aplicat??

Desigur, dacă se decide altfel avem de a face cu o aberație judiciară, care produce urmatoarele consecințe:

- judecătorul respectiv riscă să fie anchetat disciplinar pentru aplicarea cu rea-credință a legii;

- soluția va fi corectată de ICCJ;

- INM trebuie să facă sesiuni speciale de pregătire a magistraților în drept administrativ și drept constituțional.”

Decizia CCR din 6 decembrie 2024, anulată acum de Curtea de Apel Ploiești, a fost luată în urma unor rapoarte desecretizate de CSAT care semnalau implicarea unor actori statali într-o operațiune de influențare a alegerilor prezidențiale. Conform acestor documente, procesul electoral ar fi fost favorizat în mod ilegal în favoarea lui Călin Georgescu, câștigător al primului tur.

Ce urmează?

Hotărârea Curții de Apel Ploiești rămâne executorie până la soluționarea recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Comunitatea juridică și politică din România așteaptă cu nerăbdare clarificările ce vor urma în acest caz cu implicații majore pentru statul de drept.

UPDATE:

Având în vedere pronunțarea Sentinței nr. 135/24.04.2025 de către Curtea de Apel Ploiești, în dosarul nr. 301/42/2025, și pentru a asigura o informare corectă a publicului, Biroul Electoral Central a adus precizări referitoare la cadrul normativ și administrativ care guvernează organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025. Procedura electorală este reglementată printr-o serie de acte adoptate de Guvern, care stabilesc măsurile necesare bunei desfășurări a procesului electoral.

„În vederea corectei informării a publicului în contextul pronunțării de către Curtea de Apel Ploiești a Sentinței nr. 135/24.04.2025, în dosarul nr. 301/42/2025, BEC aduce următoarele clarificări:

Actuala procedură electorală în vederea alegerii Președintelui României este reglementată atât de acte normative cât și de acte administrative cu caracter normativ, respectiv:

• Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2025 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025;
• Hotărârea de Guvern nr. 4/2025 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 68/2025 privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025;
• Hotărârea Guvernului nr. 79/2025 privind stabilirea bugetului și a cheltuielilor necesare pregătirii, organizării și desfășurării în bune condiții a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025.

În aceste condiții, activitatea tuturor birourilor electorale continuă în temeiul și pentru executarea măsurilor prevăzute de actele normative și a celor administrative cu caracter normativ care vizează procedura alegerilor pentru Președintele României”, se arată în comunicatul BEC, semnat de președintele BEC, judecătorul Cristinel GROSU.