Joi 23 Septembrie

Primăria din Oradea începe lucrările la un pasaj rutier subteran. Clujul nu reușește, deși le are în plan din 2016 - FOTO


Primăria Oradea lasă în urmă Clujul, în privința investițiilor de infrastructură mare. Emil Boc își propune din 2016 să facă pasaje, pentru a decongestiona traficul, dar probabil că presupun muncă prea multă. 

Săptămâna viitoare încep lucrările la pasajul subteran din dreptul Pieţei Cetate. Contractul de execuție a fost semnat în urma desemnării câștigătorului licitației pentru obiectivul de investiții „Coridor de mobilitate urbană durabilă în Piața Emanuil Gojdu din Oradea - Etapa II". 

Proiectul prevede un pasaj subteran cu patru benzi de circulație, două pe fiecare sens şi două giraţii la nivelul solului. Lungimea zonei acoperite va fi de aproximativ 29 m.

Obiectivul de investiții face parte dintr-un proiect complex, care prevede realizarea a încă unui pasaj rutier subteran în dreptul Centrului Civic. Ambele sunt părţi componente ale proiectului „Coridorul de mobilitate urbană durabilă din Piaţa Emanuil Gojdu - Piața Cetate, Oradea", finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014 - 2020.

Investiția este cu atât mai relevantă cu cât municipiul Oradea are în pregătire realizarea unor pasaje în zona Magazinului Crișul, la Gara Oradea, la intersecția Bd. Decebal și str. Tudor Vladimirescu, precum și un pasaj peste Centură, în zona străzii Meșteșugarilor”, a declarat primarul din Oradea, Florin Birta.

Redăm mai jos o declarație făcută de primarul Emil Boc, în 2016, la emisiunea de la Știri de Cluj:

Primăria Cluj-Napoca analizează variantele de construire a unui pasaj subteran sau suprateran, în cartierul Mărăști. ”Vom avea bani prevăzuți în bugetul din 2017, dar trebuie să știm exact pe ce variantă mergem”, a declarat primarul Emil Boc.

Pasajul din Mărăști va porni de la Biserica Sf. Petru și va trece de sensul giratoriu din Mărăști.

Primul pasaj pe care îl avem în lucru este cel din Mărăști, unde disputa nu este dacă se face pentru că lucrurile sunt clar adjudecate, că DA se face, disputa este dacă se face suprateran, adică să fie de la biserica Sf. Petru până dincolo de Piața Mărăști, un pasaj suprateran pentru ca cei care merg la Aeroport să treacă pe deasupra pe un pasaj pe stâlp de beton. O altă părere este ca pasajul să fie subteran. Opiniile sunt împărțite, dar specialiștii vor tranșa disputa. Noi suntem pregătiți în 2017 să punem bani din buget pentru pasaj. Din perspectivă pragmatică pe deasupra este mai ușor de făcut, din perspectivă urbanistică și estetică pe dedesubt arată mai bine. 

Cu toate acestea, nu ne putem juca, dacă acolo estetic specialiștii vor spune că pasajul suprateran arată dizgrațios și transformă zona aceea în altceva decât este, nu mă voi încăpățâna. Dacă specialiștii vor spune că sunt soluții de gardare fonică să nu fie poluare sonoră, să fie îmbrăcat în verde acel pasaj ca să nu distorsioneze cu ce e acolo, nu mă voi opune. Sau dacă ne vor spune că la pasajul subteran vor fi costuri de realizare, dar va rezolva o problemă pe 100 de ani, nu mă voi opune. Dar părerile specialiștilor sunt cele care vor fi ascultate”, a precizat primarul Emil Boc.

Pasajul subteran ar urma să ajungă înainte de podul din Mărăști. ”Dacă nu trece de sensul giratoriu din Mărăști nu am rezolvat nimic. Acolo este dopul major de trafic care se creează. Acel pasaj va fi pe lista de investiții de făcut”, a precizat primarul Emil Boc.

Costurile pentru oricare dintre variante nu se cunosc.

În 2013, Primăria Cluj-Napoca, analiza construirea unui pasaj rutier subteran de 2,7 km pe sub tot centrul istoric al Clujului. 

Costurile proiectului erau estimate atunci a fi cuprinse între 329 de milioane de euro şi 492 de milioane de euro.

Sunt trei variante de lucru, cu costuri cuprinse între 329 de milioane de euro şi 492 de milioane de euro. Prima variantă ar fi cea optimă, pornind de pe strada Clinicilor până la Biserica Sfântul Petru, în cartierul Mărăşti. Soluţiile tehnice vor intra în analiza departamentelor din Primărie şi apoi vom decide în ce măsură se poate intra în etapele următoare, de pregătire a studiilor de prefazibilitate şi fezabilitate. Este un proiect care va fi finanţat din fonduri europene şi se va întinde pe două cicluri bugetare ale UE, începând din 2014, dar va presupune şi o finanţare naţională şi locală. Proiectul poate fi realizat în 53 de luni din momentul demarării lucrărilor, plus o perioadă anterioară de pregătire a proiectului şi a licitaţiei”, spunea primarul Emil Boc, în 2013 

Din lipsă de fonduri, UE nu finanțează astfel de proiecte, investiția s-a blocat. 

Studiul comandat de Primăria Cluj-Napoca a fost realizat de o firmă din Franţa, care a primit 14.000 de euro pentru realizarea lui.

Comentarii Facebook