Pasajul subteran de pe Bulevardul Muncii din Cluj, criticat dur în forma actuală: „Pietonii sunt ghimpele din coasta proiectantului. Trotuare sub 1 m”

Proiectul pasajului rutier subteran de pe Bulevardul Muncii din Cluj-Napoca este criticat dur de reprezentanți ai societății civile, care atrag atenția asupra faptului că acesta favorizează aproape exclusiv traficul auto, în timp ce pietonii, bicicliștii și utilizatorii transportului public sunt tratați superficial sau chiar ignorați.

„Dispariția completă a pistelor velo nici măcar nu e chestiunea principală. Reverența către automobil e desăvârșită: cele patru benzi auto au 3,5 sau 4 metri lățime. Cine-o lasă sub 80 km/h pe directă ia flashuri din spate. În sfârșit se va desfunda intersecția pentru mașini. Pretextul că trebuie să încapă tirurile dedesubt în curbă vine ca o mănușă”, spune Alexandru Corlea, vicepreședinte al Asociației Pro Infrastructură.

Cea mai dură critică vizează tratamentul aplicat pietonilor, care ar urma să circule pe trotuare înguste, de doar un metru în anumite zone. „Pietonii, în schimb, sunt ghimpele din coasta proiectantului și perdanții la general. ‘N-ai mașină, stai acasă’ pare să fie motto-ul. Altfel cum poți explica gâtuirea trotuarului la 1 m pe alocuri și, în general, alocat minimum minimorum pentru această categorie de participanți la trafic?”, se întreabă Corlea.

Nici transportul public nu e mai bine tratat: „Învățăm săritura din tramvai cu căruciorul”

Nici transportul public nu este mai bine tratat. În proiect apare o stație de autobuz care „mușcă” din trotuar, deși pe carosabil există 6,7 metri disponibili. „Călătorii care așteaptă în stație sunt rugați să stea lipiți de gard până vine cursa. Iar călătorii cu tramvaiul, obligatoriu o treaptă în jos și o treaptă în sus, la îmbarcare. Ori să învățăm săritura din tramvai cu tot cu cărucior, ca în imaginea din proiect”, mai scrie Corlea.

Proiectul urmează să fie discutat în ședința CTATU de luni, 23 iunie 2025. În forma sa actuală, este considerat de Asociația Pro Infrastructură ca fiind un exemplu clasic de infrastructură auto-centrată, în care toți ceilalți participanți la trafic sunt marginalizați.