Activiștii atrag atenția că bătaia de joc pe care o face administrația Boc, betonând tot centrul orașului are efecte negative. ”Clujul în top la morți din cauza efectului de insulă de căldură urbană, potrivit unei analize din vara aceasta a Comisiei Europene!”, atrage atenția activistul Adrian Dohotaru, asupra unei statistici pe care primarul Emil Boc a trecut-o la sertar și despre care nu vorbește public. 

Analiza citează un studiu din The Lancet, menționat și de Mihai Goțiu la dezbaterile recente despre copacii de pe Universității. Pe scurt, 32 de decese la o sută de mii de locuitori, cum sunt la Cluj vara, pot fi evitate major dacă orașele cresc suprafața de copaci cu 30 la sută. ”Pentru a crește suprafața de copaci într-un mod inteligent Clujul merită:

- un gradinar șef cu studii de specialitate care gestionează spatiile verzi din Cluj si care se coordonează cu mediul asociativ si universitar nu doar într-un mod reactiv cum face Primaria acum.

- acceptarea de principiu de a nu tăia copaci la proiecte de reabilitare ca la Parcul Armatura la Someș ori la strada Universității, unde am reusit sa oprim ca o buna parte din copaci să fie relocați.

- plantarea masivă unde e necesar nu peste tot, pentru a nu afecta habitatele de pajiști și lunci.

- oprirea expansiunii imobiliare haotice lângă Hoia si Făget si chiar in aceste păduri cu construcții și drumuri.

- un copac la trei parcari, adică respectarea unui proiect de bugetare participativa câștigător care nu s-a pus în practică.

- registru de spatii verzi si plan anual de gestiune, oprirea constructiilor in lipsa registrului, ceea ce noi nu am avut niciodată pentru ca alianta PNL-PSD a blocat legea pe care am co-initiat-o.

- încurajarea de catre Primarie, ADI ZMC și Consiliul Județean a proiectelor culturale realmente civice si ecologice, asa cum vedeti in exemplul de mai jos unde copacii de la Smida Jazz Festival se solidarizează cu cei clujeni. Festivalurile Clujului, Mamaia Ardealului, vor fi mai sustenabile când vor incorpora clar mesaje civice, altfel ele sunt doar exemple de economii extractive, comprador: oferi distractie ca un drog ieftin, apoi ți-ai luat catrafusele si pleci!”, a explicat activistul Adrian Dohotaru.