Vineri 30 Septembrie

Ministerul Justiției propune „legea fugarilor”: Cei care fug din țară după condamnare vor fi acuzați de „evadare”


Ministerul Justiției a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a Codului penal, o așa-numită „lege a fugarilor” prin care se propune ca persoanele condamnate definitiv care nu se predau în șapte zile de la pronunțarea sentinței să primească în plus o pedeapsă pentru evadare, de până la trei ani. 

Elena Udrea, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu, Alina Bica, Daniel Dragomir, Cristian Rizea, Marian Zlotea sau fostul deputat UDMR Olosz Gergely se află în prezent pe lista „fugarilor” care au reuşit să părăsească România înainte de a fi condamnaţi la închisoare pentru fapte de corupţie, informează digi24.ro.

Ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi 'fugari', Ministerul Justiţiei propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o 'lege a fugarilor'. Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele 3, 4 şi 5, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”, a anunțat Ministerul Justiției într-un comunicat de presă. 

Prezentul proiect de lege nu vizează o deficienţă a Codului penal în forma sa în vigoare, ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare. Creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsa de respect faţă de lege şi Justiţie”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Ministerului. 

Conform ministerului, infracţiunea de evadare, prevăzută de Legea nr.286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive penale nu era răspândit, persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităţilor pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obişnuită a celor condamnaţi.

Ministerul Justiției: Sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui Justiţia

Ministerul Justiţiei subliniază că aplicarea unor pedepse definitive de condamnare care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnaţi, afectează funcţia de exemplaritate a pedepsei şi scade încrederea populaţiei în actul de justiţie şi respectul faţă de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracţional.

De asemenea, sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui Justiţia prin instanţele de judecata.

Pentru a reglementa şi situaţia persoanelor condamnate definitiv anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sancţiunea unei pedepse similare celei prevăzute de dispoziţiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de 7 zile de la data intrării în vigoare a legii, în care aceste persoane se pot preda Poliţiei.


Comentarii Facebook