Luni 6 Aprilie

Kelemen Hunor: Nu vom participa la votul pentru moţiune

 

UDMR a anunțat că nu va participa la votul pentru moțiune, după ce negocierile au eșuat cu PSD.

 

Am decis în unanimitate sa nu participam la motiunea de cenzura. Nu vom fi în sală”, a spus Kelemen Hunor.

 

Kelemen Hunor a acuzat ”naţionaliştii de serviciu” care s-ar fi activat după pornirea discuţiilor de ieri cu PSD. Şeful UDMR a mai anunţat că protocolul de colaborare mai vechi cu PSD a rămas în vigoare, el urmând să fie analizat la finalul acestei sesiuni parlamentare.

 

UDMR nu se poziţionează în nici o tabără, nu votează nici cu Grindeanu, nici cu Dragnea, nici împotriva lui Grindeanu, nici împotriva lui Dragnea. Nu ne-a convins nicio tabără fiindcă nu ne aşezăm nici pe partea unuia, nici pe partea celuilalt. N-am avut negocieri cu nimeni. Am avut discuţii. Este o diferenţa uriaşă”, a spus Kelemen Hunor.

 

Interesele maghiarilor din România sunt afectate de prostia nationaliştilor. Cursul valutar este un interes comun. Eu cred că minoritatea maghiară nu este respectată in România”, a completat Kelemen Hunor.

 

PSD a anunțat că nu mai susține promisiunile făcute UDMR, astfel că înțelegerea a căzut.

 

Luni, senatorii puterii au urgentat, în comisii, adoptarea proiectului care prevede ca 15 martie să fie declarată Ziua Maghiarilor din România, UDMR este la un pas să obțină noi victorii în Parlament.

 

Trei comisii din Camera Deputaților au fost convocate luni seară, din scurt, pentru a da undă verde unui alt proiect important pentru comunitatea maghiară, cel referitor la extinderea folosirii limbii materne și la posibilitatea arborării steagului secuiesc. 

 

Proiectul UDMR de amendare a Legii administrației publice locale conține mai multe modificări importante. Una dintre ele privește pragul de la care administrațiile locale și instituțiile din subordinea lor să fie obligate să asigure folosirea limbii materne. În prezent, acesta este de 20%, iar UDMR îl dorește redus la 10%.

 

Alte două articole aduc și ele modificări esențiale.

 

Primul se referă la unitățile administrativ-teritoriale în care minoritarii au o pondere de peste 10% și prevede că autoritățile administrației publice locale „pot adopta și folosi, alături de însemnele oficiale ale României și ale unității administrativ-teritoriale respective și alte însemne, simboluri care să exprime identitatea etnică, istorică, culturală și economică a cetățenilor aparținând minorității naționale”.

 

 

Al doilea articol prevede că autoritățile publice locale și entitățile din subordinea lor „au dreptul de a inscripționa clădirile și anexele clădirilor aflate în administrare (...) în limba minorității naționale în cauză, conform tradiției locului și a specificului limbii minoritare”.

 

Comentarii Facebook