Filonul uriaș de sare care tranzitează Clujului ca un fagure este deosebit de pronunțat în zona podului Porțelanului. Vorbim despre fosta zonă industrială a orașului, care este acum vizată de proiecte imobiliare mari și nu numai. Proiectele sunt binevenite, pentru că oamenii au nevoie de spații noi de locuit, orașul are nevoie de extindere, dar studiile specialiștilor sunt îngrijorătoare.

Masivul filon de sare pornește din zona Mărăști și merge spre IRA, se ramifică în dreapta spre Sopor și continuă spre Someșeni, dar merge până la centura Bulevardul Muncii, o zonă intens vizată de dezvoltarea urbanistică.

Revenind la filonul de sare din zona străzii Porțelanului. Podul Porțelanului a ajuns să coste dublu pentru că studiile geologice au fost făcute pe genunchi, iar ”specialiștii” lui Emil Boc au ”înghițit gălușca” fierbinte și au permis începerea lucrărilor pe baza unor date eronate. Că acolo este depozit de sare în subsol se știe de mulți ani, fiind studii încă de pe vremea comunismului, iar problema este tocmai că nimeni nu a cerut niște date mai detaliate pentru a vedea clar cât de gravă este situația. 

Ei bine, Podul Porțelanului trebuia să coste 5,7 milioane de lei, iar apoi s-a scumpit enorm tocmai pentru că în timpul lucrărilor s-a descoperit zăcământul de sare pe care sondele celor de la forări nu le-au nimerit. 

Podul Porțelanului a fost un proiect promis an de an de Emil Boc, de mică anvergură, dar lucrările au ajuns să dureze câțiva ani, din cauza incompetenței autorităților locale. 

Știri de Cluj a întrebat Primăria Cluj-Napoca în 2020 cine plătește pentru studiile sunt făcute pe genunchi. Deși inițial studiul geotehnic ar fi arătat că în zonă nu sunt probleme, podul stătea pe un zăcământ de sare la 14 metri adâncime. Opinia publică clujeană s-a întrebat, pe bună dreptate, de ce nu se știa de la început despre acest lucru, mai ales că sondările se fac prin forare la mare adâncime?

Cert este că până astăzi nu s-a recuperat banii de la nimeni, iar depozitul de sare a crescut enorm costurile unei construcții banale. 

Dacă inițial a costa 5,7 milioane de lei, la final micuțul pod a ajuns la 14 milioane de lei. 

Aceste cifre ne fac să ne întrebăm care va fi situația la metrou, unde studiile geotehnice arată că sarea este pe tot culoarul din Mărăști, spre Ira, Sopor și CUG. Cât va ajunge să coste de fapt acest metrou, pentru că se vede de mai sus că lucrările pe un depozit de sare sunt enorm de scumpe. Dacă un amărât de pod a costat dublu spre triplu, metroul, estimat la 2 miliarde de euro ar urma să coste 4 sau 5 miliarde?