Câți oameni avea Securitatea la Cluj înainte de Revoluție. Județul avea al patrulea cel mai mare aparat din România: 251 de angajați

Documente „STRICT SECRET”, întocmite de Departamentul Securității Statului în septembrie 1988, cu puțin peste un an înainte de căderea regimului comunist, arată în cifre dimensiunea aparatului Securității din România. Iar Clujul se afla în partea de sus a clasamentului: Securitatea Județului Cluj avea 251 de angajați, fiind al patrulea cel mai mare aparat județean din țară.

Situațiile numerice, datate 24 septembrie 1988, prezintă efectivele existente atât în structurile centrale ale Securității, cât și în fiecare județ, dar și informații extrem de detaliate despre personal: sex, vârstă, studii, profilul de activitate și funcțiile de conducere.

În cazul Clujului, documentul consemnează 251 de cadre, dintre care 45 de femei și 206 bărbați.

Documentul din 24 septembrie 1988 în care apar efectivele structurilor teritoriale ale Securității

Clujul, depășit doar de Constanța, Timiș și Prahova

Cifrele devin și mai interesante atunci când Clujul este comparat cu restul țării.

Dacă Securitatea Municipiului București este tratată separat, așa cum apare și în document, Clujul avea al patrulea cel mai numeros aparat județean de Securitate din România.

Constanța avea 285 de cadre, Timiș – 271, Prahova – 261, iar imediat după acestea venea Clujul, cu 251 de angajați. Următorul județ era Brașovul, cu 212 cadre.

Diferențele față de județele aflate la capătul opus al clasamentului erau uriașe. Covasna avea numai 73 de cadre, Sălaj și Ialomița câte 76, Călărași 78, iar Giurgiu 81.

Practic, efectivul de la Cluj era de peste trei ori mai mare decât cel al celui mai mic aparat județean din România.

Clujul depășea considerabil și media națională. Cele 40 de inspectorate județene însumau 5.312 cadre, ceea ce însemna o medie de aproximativ 132 de persoane pentru fiecare județ. Cu 251 de angajați, Clujul se apropia de dublul acestei medii.

45 dintre cei 251 de angajați ai Securității din Cluj erau femei

Tabelele au fost realizate în special pentru evidențierea cadrelor femei existente în Securitate, motiv pentru care oferă informații detaliate despre acestea.

La Cluj, dintre cei 251 de angajați, 45 erau femei, ceea ce înseamnă aproximativ 17,9% din efectivul județean. Restul de 206 erau bărbați.

Clujul se afla și din acest punct de vedere în partea superioară a clasamentului. Constanța avea 50 de femei în aparatul județean, Timișul 49, iar Clujul 45.

Documentele nu se limitează însă la numărul femeilor. Situația statistică a Securității le împărțea în funcție de profilul de muncă, vârstă, studii civile și funcțiile de conducere ocupate, oferind o imagine neobișnuit de detaliată asupra structurii interne a instituției.

Situația „STRICT SECRET” cuprinde inclusiv informații despre vârsta, studiile și funcțiile de conducere ale femeilor din Securitate

Aproape 15.000 de oameni în întregul aparat al Securității

Documentele permit și reconstruirea dimensiunii întregului aparat existent în România în toamna anului 1988.

În total, rezultă 14.629 de angajați, dacă sunt însumate cele trei mari componente: aparatul central al Departamentului Securității Statului, Trupele de Securitate și structurile teritoriale.

Dintre aceștia, 6.023 lucrau în aparatul central, 2.737 făceau parte din Trupele de Securitate, iar 5.869 erau încadrați în structurile teritoriale, respectiv cele 40 de județe și Securitatea Municipiului București.

Asta înseamnă că aparatul central reprezenta 41,17% din total, Trupele de Securitate – 18,71%, iar structurile teritoriale – 40,12%.

În aceste cifre era inclus și personalul muncitor civil, aproximativ 1.200 de persoane fără grad militar. Era vorba despre muncitori calificați și tehnicieni care deserveau inclusiv tehnica operativă specială, șoferi, personal administrativ, specialiști în telecomunicații, personal din tipografie și activități de secretariat.

Situația numerică a efectivelor din unitățile centrale ale Securității, document marcat „STRICT SECRET – Exemplar unic”

Sute de oameni numai pentru filaj și interceptări

Dincolo de dimensiunea totală a aparatului, cifrele arată și cât personal era alocat diferitelor forme de supraveghere.

Una dintre cele mai mari structuri centrale era Unitatea Specială „F”, responsabilă de filaj, observație stradală și investigații. Aceasta avea 745 de angajați, iar cadrele sale formau inclusiv echipe mobile care urmăreau direct persoanele considerate periculoase de regimul comunist.

O altă structură importantă era Unitatea Specială „T”, destinată interceptărilor și ascultărilor, care avea 466 de angajați. Personalul deservea inclusiv aparatura pentru ascultarea telefoanelor și supravegherea ambientală.

Controlul nu se oprea la telefoane.

Unitatea Specială „S”, responsabilă de controlul corespondenței, avea 356 de angajați la nivel central. Activitatea viza scrisorile, coletele și trimiterile poștale interne și internaționale. În teritoriu existau birouri sau compartimente speciale care desfășurau aceeași activitate, unele fiind amplasate în incinta oficiilor poștale județene.

Direcția I avea 103 angajați la nivel central și coordona supravegherea informativă a populației în zona politică, socială și culturală, în timp ce Direcția a II-a, cu 152 de angajați, avea atribuții în sectoarele economice, inclusiv în fabrici, uzine, combinate și alte obiective economice.

Direcția a III-a, cu 213 angajați, activa pe linia contraspionajului.

O structură uriașă era și Direcția a IV-a – Contrainformații Militare, care ajungea la 1.022 de cadre. Unitatea Specială pentru Luptă Antiteroristă – USLA – avea, la rândul ei, 772 de cadre.

Peste 2.200 de femei lucrau în Securitate

Tabelele din septembrie 1988 urmăresc în mod special situația femeilor încadrate în Departamentul Securității Statului.

În total, 2.297 de femei lucrau în sistem, reprezentând 15,70% din întregul personal.

Dintre acestea, 954 lucrau în aparatul central, 254 în Trupele de Securitate și 1.089 în structurile teritoriale.

Cu alte cuvinte, 84,30% din personalul Securității era format din bărbați, femeile fiind mult mai prezente în anumite activități tehnice și administrative.

Iar diferența devenea enormă atunci când era vorba despre conducere.

Doar 22 de femei din întreaga Securitate aveau funcții de conducere

Din cele 2.297 de femei încadrate în întregul aparat al Securității, numai 22 dețineau funcții de conducere.

Unsprezece se aflau în aparatul central și alte 11 în structurile teritoriale. În Trupele de Securitate, unde lucrau 254 de femei, niciuna nu ocupa o funcție de conducere.

Procentual, doar aproximativ 0,95% dintre femeile încadrate în Securitate ajunseseră într-o funcție de conducere, în timp ce 99,05% ocupau funcții de execuție.

Este poate una dintre cele mai interesante informații din document, pentru că arată că, deși peste 2.200 de femei făceau parte din sistem, accesul lor la structurile de decizie era aproape inexistent.

Clujul, printre centrele cu cele mai mari efective ale Securității

La mai bine de trei decenii de la căderea comunismului, cifrele oferă o imagine foarte concretă asupra dimensiunii aparatului construit de regim.

În toamna anului 1988, 251 de persoane erau încadrate numai în Securitatea Județului Cluj, într-o structură care deservea unul dintre cele mai importante centre universitare și culturale ale țării.

La nivel național, aparatul ajungea la 14.629 de angajați, repartizați între structurile centrale, Trupele de Securitate și unitățile teritoriale. Iar în spatele acestor cifre se aflau structuri specializate în supravegherea populației, contrainformații, interceptarea telefoanelor, filaj și controlul corespondenței.

Documentele din 24 septembrie 1988, marcate „STRICT SECRET – Exemplar unic”, surprind astfel în cifre aparatul Securității cu aproximativ 15 luni înainte de prăbușirea regimului comunist.