Premierul Ilie Bolojan a stârnit un val de reacții negative în spațiul public după ce a justificat decizia ca mamele aflate în concediu de creștere a copilului să achite contribuția de sănătate de 10%.

„Nu mai putem continua în felul acesta. Dacă nu am face nimic sau am mai lungi foarte mult aceste măsuri, ar fi câteva consecințe, care ar însemna intrarea în incapacitate de plată a statului român și deci nu am putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile și pensiile.”

Premierul a prezentat pachetul fiscal destinat reducerii deficitului bugetar, asupra căruia Guvernul își va asuma răspunderea și care urmează să intre în vigoare la 1 august, cu câteva excepții.

Una dintre cele mai importante măsuri care îi va afecta pe români, în afara creșterii TVA, este introducerea contribuției la sănătate (CASS) pentru mamele aflate în concediu de creștere a copilului.

Principalele măsuri fiscale anunțate de Guvernul Bolojan:

• TVA: România va avea doar două cote:

  • 11% (cota redusă, păstrată pentru alimente, medicamente, apă, cărți, lemne de foc, energie termică)

  • 21% (cota standard, care crește de la 19%)

  • Industria HoReCa va rămâne temporar la nivelul actual până în octombrie, după care poate crește la 21% dacă veniturile nu se încasează conform estimărilor.

• Accize:

  • Creștere de 10% pentru băuturile alcoolice și combustibili de la 1 august.

  • La motorină va exista o schemă de restituire parțială către companiile de transport.

  • Creștere acciză pentru țigări tot de la 1 august.

• CASS pentru pensionari:

  • Pensionarii care au pensii nete de peste 3.000 de lei/lună vor plăti CASS (10%) aplicat doar asupra sumei care depășește plafonul.

• Impozite suplimentare:

  • Majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16% (de la 1 ianuarie 2026).

  • Taxe suplimentare pe profiturile băncilor (2026).

  • Suprataxarea câștigurilor din jocurile de noroc (2026).

• Înghețări și reduceri:

  • Înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor în 2026.

  • Tăierea burselor pentru studenți.

Referitor la contribuția mămicilor, Ilie Bolojan a spus explicit că toți trebuie să contribuie:

„Și mamele care au copii mici beneficiază de servicii medicale mai multe decât alte categorii. Și atunci este firesc să participe cu o sumă mică raportat la aceste servicii. Trebuie să avem un sistem echilibrat, în care contribuie cât mai mulți, altfel riscăm să nu mai putem plăti nimic. Nu mai putem să ne permitem să fim o țară de excepții peste excepții.”

Reacții critice în spațiul public

Mulți români se întreabă însă unde ajung banii colectați, reclamând că plătesc contribuții, dar ajung să plătească analize medicale sau alte servicii din buzunarul propriu, semnalând lipsa de transparență și de eficiență a sistemului de sănătate.

Alții atrag atenția că în nicio țară europeană mamele aflate în concediu de creștere nu sunt obligate să plătească astfel de contribuții, iar taxarea lor este văzută ca o povară injustă aplicată unor persoane aflate deja într-o situație vulnerabilă.

Se ridică și întrebări legate de echitatea socială, având în vedere că femeile care îngrijesc copiii se confruntă deja cu dificultăți financiare, iar o astfel de măsură poate transforma această perioadă într-una imposibil de gestionat din punct de vedere economic.

Unii observatori consideră că guvernul profită de faptul că aceste categorii nu pot protesta la fel de vocal, exploatând o vulnerabilitate a lor.

De asemenea, ironia și scepticismul se regăsesc în comentarii care sugerează că dacă logica continuă în acest fel, poate ar trebui să se taxeze chiar și aerul pe care îl respirăm, pentru a asigura „echilibrul” în sistem.

În plus, există nemulțumiri legate de faptul că, în timp ce cetățenii simpli sunt taxați suplimentar, pensiile speciale și alte privilegii rămân neschimbate, accentuând senzația de inechitate și nedreptate.