Duminica 27 Noiembrie

Testat pozitiv la droguri, după un medicament banal. Chiar sunt atâția drogați pe șosele?


Poliția Română anunță că au depistat mulți șoferi care conduceau sub influența drogurilor. Mulți s-au întrebat de aici vine avalanșa de șoferi drogați, ținând cont că până în 2020 se vorbea foarte rar despre droguri la volan.

Reprezentanții MAI au oferit și explicația. În vara anului 2019, Poliția Română a fost dotată cu aparate DrugTest, care au intrat în posesia inspectoratelor județene abia la începutul anului 2020. 

În perioada 2020-2021, din cauza restricțiilor impuse de pandemie, aceste aparate au fost folosite mult prea puțin de către agenții de poliție, astfel încât abia de anul acesta șoferii au început să fie testați în adevăratul sens al cuvântului. În special pe timpul vacanței, când Poliția Română a declanșat o serie de acțiuni rutiere, în special în zonele turistice, de mare trafic, și mai ales în weekenduri. Rezultatele au șocat. Practic din douăzeci de șoferi testați, unul primea un rezultat pozitiv.

Testul rapid pentru depistarea drogurilor indică opt tipuri de substanțe prezente în salivă: cocaina, opioide, metadona, benzodiazepine, THC, amfetamină, metamfetamina, ketamina. 

Din păcate, aceste teste nu identifică și NSP, substanțele noi psihoactive, sau ”legalele” așa cum sunt cunoscute la noi în țară, care sunt cele mai consumate printre români.  

În cazul testelor pozitive, cel mai întâlnit este THC, care indică un consum de canabis.  

Există însă și o problemă de care mulți șoferi testați s-au plâns și care a fost confirmată, sub protecția anonimatului, atât de specialiști INML, dar și de procurorii DIICOT. Testele oferă doar un rezultat pozitiv sau negativ, însă nu indică și cantitatea de substanță, iar această informație este esențială pentru șoferul aflat în situația de a se trezi inculpat într-un dosar penal pentru consum de droguri. 

Amestecul de medicamente te poate scoate „drogat” 

Mai mult decât atât, sunt persoane care au fost depistate pozitiv la testul pentru droguri, însă care se jură că nu au consumat astfel de substanțe în viața lor. Un bun exemplu este o tânără din Prahova care a fost testată pozitiv la amfetamine în timpului unei razii. Femeia susține că nu a consumat în viața ei droguri, dar urmează un tratament prescris de medic pentru a combate atacurile de panică. Justificarea șoferiței este pertinentă, susțin medicii. 

Așadar, testul DrugTest poate conduce către un rezultat pozitiv la anumite combinații de medicamente banale, folosite frecvent, din categoria antiinflamatoarelor, anxioliticelor sau analgezicelor. Spre exemplu, pot da rezultate pozitive amestecuri precum cel dintre codeina cu valdoxan, sau ketoprofen cu codeină, ori extraveral cu anxiolitic și chiar doza dublă (800+) de ibuprofen băut cu ceai de tei sau cu ceai negru. Ce-i drept, în prospect chiar scrie că poate afecta capacitatea de a conduce autovehicule, scrie adevărul.ro. 

Problema este că, până reușești să îți dovedești nevinovăția, rămâi cu rușinea de ”șofer drogat”. În România, această procedură durează ani întregi, perioadă în care dreptul de a conduce rămâne suspendat.  

Testul rapid indică doar prezența în salivă a unei substanțe, nu și dacă șoferul se afla sub influența drogurilor (cu simptome specifice). THC are cea mai mare remanență în sânge și poate fi detectat la zile bune de la consumul efectiv. 

Șoferii așteaptă luni întregi rezultatele de la INML

Imediat ce ai fost testat pozitiv, începe cercetarea penală și trebuie urmată procedura: poliție, parchet, expertize, analize, avocați, instanță, sentință. DrugTest nu reprezintă însă o probă, ci doar un indiciu. Proba este reprezentată de analize toxicologice efectuate la institutele de medicină legală.  

Și ca și când asta nu era de ajuns, la noi în țară există doar trei astfel de centre, motiv pentru care la INML București, în august 2022, se făceau abia analizele la probele prelevate de la șoferii „drogați” în noiembrie anul trecut. Fără rezultatul acestor analize, dosarul nu poate pleca în instanță. 

În cel mai recent raport disponibil al INML București, din anul 2019, reiese că această instituție a realizat 5.046 investigații toxicologice complexe pentru identificarea și dozarea unor toxice, altele decât alcoolul și drogurile, dar și 3.254 investigații toxicologice pentru determinarea prezenței drogurilor și dozarea acestora precum și urgențe spitalicești în cazuri de intoxicații acute. 

Aceasta este explicația pentru timpul extrem de mare de așteptare, de aproape un an. 

”Nu poate fi acceptabil ca În România, o țară cu peste 20 milioane locuitori, să existe în sistemul medico-legal doar trei laboratoare apte să detecteze drogurile stupefiante. Țara noastră a trecut din păcate de la stadiul de «țara de trecere» la cel de «țară de consum» și acest fapt se vede săptămânal în cazuistica înregistrată, din păcate letală”, se arată în raportul INML București. 

Vasile Drăghici, medicul șef al Serviciului de Medicină Legală Prahova, a precizat că în județ nu se pot realiza analize pentru detectarea drogurilor, instituția pe care o conduce nefiind dotată cu un analizor gaz cromatograf, prețul acestuia fiind de aproximativ jumătate de milion de euro. Astfel de aparatură se află în dotarea institutelor de medicină legală din centrele universitare. 

Comentarii Facebook